Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

ALERTA! AUTOSTRADA prin munti a fost modificata

publicat 2019-03-26 19:00:46 (Money.ro)

Autostrada Sibiu - Pitesti este parte a coridorului TEN-T Core si reprezinta tronsonul lipsa al coridorului Nadlac - Arad - Timisoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta care traverseaza Romania de la vest (granita cu Ungaria) la est (Portul Constanta).   O mare parte a cererii de transport utilizeaza in prezent drumul national DN7 pentru calatoriile intre Bucuresti - Pitesti - Ramnicu Valcea - Sibiu. Drumul National 7 este un drum cu doua benzi de circulatie fiind utilizat in prezent peste capacitatea sa, ceea ce conduce la ambuteiaje, stagnari in trafic si risc crescut de accidente.   Obiectivul general al Autostrazii Sibiu - Pitesti, asa cum este definit si in cadrul Master Planului General de Transport, este acela de a imbunatati eficienta economica a retelei de transport din Romania prin reducerea timpului de calatorie intre Sibiu si Pitesti si implicit imbunatatirea conectivitatii la nivel regional.   Principalii indicatori tehnico - economici ai autostrazii Sibiu - Pitesti au fost aprobati prin Hotararea Guvernului nr. 1418/2008. In prezent obiectivul este cuprins in cadrul Master Planului General de Transport aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 666/2016, in cadrul Anexei 10, 11 Lista de proiecte prioritizate pentru autostrazi, ocupand prima pozitie.   In cadrul studiului de fezabilitate 2008, studiu care a stat la baza HG 1418/2008, traseul autostrazii era estimat la 116,64 km, impartit in 3 sectoare. Fata de studiul de fezabilitate realizat in anul 2008 s-au efectuate o serie de completari/adaptari, principalele constand in investigarea terenului si studierea unui traseu cat mai optim, avand in vedere constrangerile zonei atat din punct de vedere topografic, geografic, geotehnic, hidrografic, a declararii unor noi situri protejate natural si cultural, cat si a dezvoltarilor socio-economice si a cresterii considerabile a traficului atat cel de marfuri cat si cel turistic si de pasageri. Astfel pentru stabilirea variantei optime de traseu au fost analizate 7 alternative, varianta selectata stabilindu-se in baza unei analize multicriteriale, care a avut in vedere: reducerea timpului de calatorie, imbunatatirea cheltuirii eficiente a resurselor financiare, gestionarea impactului asupra mediului, imbunatatirea conditiilor de accesibilitate si siguranta a traficului etc. Traseul selectat coincide in cea mai mare parte cu traseul studiului din 2008.   Principalele revizuiri sunt urmatoarele:   -           Sectiunea 1 Sibiu - Boita Traseul pe acesta sectiune prezinta diferente fata de cel din 2008, intrucat punctul de inceput al autostrazii era altul. Astfel traseul initial al autostrazii Sibiu - Pitesti incepea de la conexiunea cu  viitorul Drum Expres Fagaras - Sibiu in zona localitatii Vestem, iar traseul actual are ca punct de inceput intersectia cu Varianta de ocolire a municipiului Sibiu la profil de autostrada. De asemenea traseul pe acesta sectiune prezinta unele adaptari, pentru evitarea zonelor construite si a zonelor protejate, in special in zona Padurea Mohu si a localitatii Boita. -           Sectiunea 2 Boita - Cornetu Traseul autostrazii pe aceasta sectiune este identic cu cel al Studiului de Fezabilitate realizat in anul 2008, cu exceptia primilor 3,5 kilometrii, unde se realizeaza conexiunea intre traseul modificat pe sectiunea 1 si traseul initial. -           Sectiunea 3 Cornetu - Tigveni Traseul autostrazii pe aceasta sectiune este identic cu cel al Studiului de Fezabilitate realizat in anul 2008, cu exceptia a 1,8 kilometri, unde a fost necesara o modificare minora a traseului (deplasare maxima 42 m) pentru a se evita demolarea unui centru social-filantropic, centru construit ulterior realizarii proiectului. Pe aceasta sectiune o modificare o constituie renuntarea la lucrarile de amenajare a cursurilor de apa Baiasu si Topolog, fapt ce a condus la reproiectarea lucrarilor pe aproximativ 15 km, acestea constand in reproiectarea liniei rosii, a structurilor precum si a lucrarilor de consolidare si hidrotehnice. -           Sectiunea 4 Tigveni - Curtea de Arges Traseul autostrazii pe aceasta sectiune este identic cu cel din 2008 pe aproximativ 65% din lungimea traseului (6,3 km). Restul traseului realizeaza conexiunea dintre traseul stabilit in cadrul Studiului de fezabilitate din 2008 si cel al Sectiunii 5. -           Sectiunea 5 Curtea de Arges - Pitesti Traseul autostrazii dintre Curtea de Arges si Pitesti se mentine relativ apropiat de cel stabilit in anul 2008 cu corectii locale, in general datorate evitarii la maxim a siturilor protejate si a zonelor construite. Cele mai mari corectii sunt realizate in zona municipiului Curtea de Arges, unde traseul nou ales evita traversarea zonelor construite si in zona Baiculesti unde se evita afectarea albiei vechi a raului Arges. A fost necesara si alinierea proiectului la cerintele noilor norme si normative revizuite/actualizate atat cele nationale cat si cele europene, exemplificand: studiile geotehnice s-au realizat in conformitate cu noile prevederi ale normativului NP 074/2014 fata de NP 074/2007, calculele specifice structurilor s-au realizat in concordanta cu noul normativ P100-1/2013 fata de P100/2006, in concordanta cu convoaiele de calcul Eurocod, fata de calculele anterioare pentru clasa de incarcare E, studiul de trafic s-a efectuat in corelare cu rezultatele recensamantului 2015 fata de cel din 2005, precum si adaptarea la noile norme privind siguranta rutiera, iluminatul structurilor, nodurilor rutiere, ITS, legislatia de mediu, etc. Prin prezentul proiect de act normativ se propune modificarea indicatorilor tehnico - economici aprobati prin Hotararea Guvernului nr. 1418/2008.   Profilul longitudinal Elementele adoptate in profil longitudinal sunt corespunzatoare unei viteze de proiectare de  120 km/h cu exceptia unei sectiuni de 6,2 km in care viteza adoptata este de 100 km/h(sectiune de munte). La stabilirea cotei liniei rosii pentru platforma autostrazii s-a tinut seama de: - cotele platformelor existente si gabaritele impuse pasajelor superioare la traversarea drumurilor nationale si locale; - cotele pentru asigurarea de 2%, inclusiv inaltimea de garda pentru poduri la traversarea cursurilor de apa;   Drumul de intretinere Spatiul rezervat pentru accesul utilajelor de intretinere are o latime de 3,00m, adiacent santului de la piciorul taluzului si se realizeaza doar pe Sectiunile 1 si 5. Pe sectiunile 2, 3 si 4 nu exista drumuri de intretinere, datorita terenului natural care nu permite realizarea acestora.   Structura rutiera Structurile rutiere au fost dimensionate in conformitate cu "Normativul pentru dimensionarea structurilor rutiere suple si semirigide (metoda analitica)" - PD 177-2001 si "Normativ - Mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in opera" - AND 605.   Colectarea apelor Apele pluviale de pe suprafata autostrazii se colecteaza in santuri amplasate la piciorul taluzului in rambleu sau la marginea acostamentului in debleu. Pe toata lungimea de rambleu a autostrazii, pentru inaltimi mai mari de 3 m, la marginea acostamentelor s-au prevazut rigole de acostament care colecteaza apele de pe platforma si prin intermediul casiurilor de pe taluze apele sunt debusate in santurile de la nivelul terenului. Din punct de vedere al protectiei solului si al vegetatiei, toate apele pluviale de pe platforma autostrazii vor fi colectate si dirijate catre zone de decantare a grasimilor si a uleiurilor. In cazul debleelor, apele pluviale care se scurg pe suprafata debleelor se colecteaza prin intermediul santurilor prevazute la marginea acostamentelor.   Noduri rutiere   Sectiunea 1 Sibiu - Boita Nodul Rutier Sibiu La km 0+000 al autostrazii, s-a reconfigurat nodul rutier Sibiu existent (la centura municipiului Sibiu) pentru asigurarea relatiilor de trafic fara conflicte cu orasul Sibiu si localitatea Cisnadie cu acces direct in/din DN1 si  DJ106D. Descarcarea provizorie Boita Prin acest nod se va descarca/incarca cea mai mare parte din traficul de pe relatia Ramnicu Valcea/Pitesti - Sibiu/Deva, astfel pentru acest nod a fost proiectata o descarcare temporara la DN7. Sectiunea 2 Boita - Cornetu - nu sunt noduri   Sectiunea 3 Cornetu - Tigveni Nod Rutier Cornetu La inceputul Sectiunii 3 (km 44+895), in dreptul comunei Racovita, unde traseul autostrazii paraseste valea Oltului si intra pe valea raului Baiasu, se va amenaja nodul rutier Cornetu care va asigura legatura cu DN 7 prin intermediul DJ 703M,  care va prelua traficul directionat spre municipiul Ramnicu Valcea pe relatia Sibiu - Ramnicu Valcea/Pitesti. Nod Rutier Valeni La km 74+228, in dreptul comunei Valeni, unde traseul autostrazii se desfasoara pe valea raului Topolog, se va amenaja nodul rutier Valeni care va prelua traficul local prin intermediul drumului judetean DJ 703H si va asigura accesul catre Centrul de Intretinere si Coordonare (CIC) Valeni.   Sectiunea 4 Tigveni - Curtea de Arges Nod Rutier Tigveni La inceputul Sectiunii 4 (km 82+946), in dreptul comunei Tigveni, unde traseul autostrazii se desfasoara pe valea raului Topolog, se va amenaja nodul rutier Ticveni care va asigura legatura cu DN 7C prin intermediul DJ 678A si va  prelua traficul localitatilor de pe valea Topologului precum si traficul de pe DN 7C intre municipiile Ramnicu Valcea si Curtea de Arges.   Sectiunea 5 Curtea de Arges - Pitesti Nodul Curtea de Arges Nodul rutier Curtea de Arges este situat in zona km 93+100 al autostrazii cu acces direct in DN 73C printr-un drum de legatura in lungime de 2,60 km. Nodul rutier Baiculesti Nodul rutier se situeaza in zona km 107+100 al autostrazii cu acces direct in DN7C printr-un sens giratoriu cu calea inelara de 7,0 m. Nodul Bascov La km 122+100, la intersectia cu DN 7 este prevazut nodul rutier de la Bascov, care va asigura legaturile dintre autostrada si DN7, fara conflicte.   Spatii de servicii si Centru de Intretinere si Coordonare Toate spatiile de parcare, de odihna, spatiile de servicii si centrele de intretinere vor fi prevazute cu sistem de iluminat public/panouri fotovoltaice. Dotarea spatiului de serviciu este compusa din: Statie de epurare mecano - biologica; Statie pompe ape uzate; Statie tratare ape; Parcare autoturisme; Parcare Autobuze; Parcare camioane; Spatii protectie; Snack bar; Statie alimentare carburanti - spatiu comercial; Rezervor apa - statie pompare; Rezervor combustibil; Centrala termica; Pompe Combustibil; Gospodarie combustibil pentru centrala termica; Separator Grasimi; Post transformare; Imprejmuire, WC public.   Relocarea drumurilor In plan, s-a urmarit ca platforma drumului relocat sa nu intre in zona de siguranta a autostrazii iar in cazul trecerii pe sub un pod/viaduct trecerea sa se faca in conditii de siguranta printre pile sau intre culee si pila cu respectarea gabaritului pe verticala. In profil longitudinal, s-a urmarit ca declivitatea maxima sa nu depaseasca 9%, inaltimea libera sa fie de minim 5,00m sub structurile autostrazii. Platforma drumului pentru 1 banda de circulatie este de 5,00m si partea carosabila de 4,00m. Pentru un drum cu 2 benzi de circulatie, partea carosabila este de 6,00m, benzi de incadrare 2x0,25 si acostamente de 2x0,75m. Desi drumul proiectat este din piatra sparta, in cazul unei asfaltari viitoare, in cadrul latimii platformei s-au prevazut din aceasta faza, benzi de incadrare. Este prevazuta asigurarea accesibilitatii retelei de drumuri nationale existente la autostrada si sunt prevazute drumurile de legatura.   Lucrari de poduri/pasaje/ viaducte Generalitati: Toate structurile sunt proiectate pentru o durata de viata de 120 ani, in conformitate cu standardele EUROCOD, cu respectarea standardelor romanesti in vigoare, in acest sens structurile sunt dimensionate pentru convoaiele de calcul "LM1;LM2" conform SR EN 1991-2/2005 - Actiuni din trafic la poduri. Pentru tipurile de poduri duble pe autostrada, latimea minima a carosabilului intre parapeti va fi de 12 m. In total sunt 140 structuri, dispuse astfel: Pe sectiunea 1 Sibiu-Boita  sunt 9 structuri - poduri /pasaje/viaducte Pe sectiunea 2 Boita-Corntu sunt 48 structuri - poduri /pasaje/viaducte Pe sectiunea 3 Cornetu-Tigveni sunt 52 structuri - poduri /pasaje/viaducte Pe sectiunea 4 Tigveni-Curtea de Arges sunt 12 structuri - poduri /pasaje/viaducte Pe sectiunea 5 Curtea de Arges-Pitesti sunt 19 structuri - poduri/pasaje/viaducte   Lucrari de consolidare Stabilirea solutiilor privind consolidarea terasamentelor a avut in vedere urmatoarele aspecte: imbunatatirea portantei terenului de fundare, protectia si drenajul taluzurilor de debleu, stabilitatea generala a terasamentelor  prin lucrari de sustinere si stabilizare versanti si lucrari hidrotehnice.   Siguranta circulatiei Parapete: La amplasarea parapetului s-a tinut seama de prevederile "Normativului pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi - AND 593/", precum si a standardelor SR EN 1317/1-5. S-a amplasat parapete pe toata lungimea autostrazii, atat pe zona mediana cat si pe zonele laterale pentru delimitarea partii carosabile. In zona mediana, pentru eliminarea efectului de orbire a conducatorilor de autovehicule care circula pe sensuri contrare, se utilizeaza panouri anti-orbire montate pe parapetul de siguranta, de-a lungul autostrazii. Tipurile de parapet utilizat in cadrul proiectului sunt: parapet separator (zona mediana) tip H2 cu W2; parapet marginal tip H1,H2,H3 si H4b cu maxim W5.   Semnalizare orizontala si verticala Semnalizarea rutiera verticala pe autostrada contine urmatoarele elemente: Indicatoare de avertizare, Indicatoare de reglementare, Indicatoare de orientare si informare.   Sistemul de iluminat Pentru asigurarea unui iluminat corespunzator pentru toate zonele, acestea au fost tratate diferentiat, respectiv : a) Autostrada propriu-zisa, bretele - clasa sistemului de iluminat este ME3. b) Spatii de parcare - pentru parcari, clasa sistemului de iluminat este S1. c) Noduri si sensuri giratorii, clasa sistemului de iluminat este CE2. Toate zonele de risc sunt iluminate cu 200 m inainte/dupa acestea.   Sistemul de monitorizare si comunicatii - ITS Sunt prevazute: -Panouri cu mesaje variabile instalate in apropierea intersectiilor si tunelurilor; -Indicatoare tip matrice cu furnizarea de informatii reale despre trafic, vreme, senzori pentru numararea, cantarirea, clasificarea, estimarea vitezei vehiculelor. -Statii meteo dotate cu infrastructura necesara, senzori, etc; -Bucle de trafic incastrate in stratul de uzura actionand ca si contoare automatizate de trafic, prevazute in general la 500 m in aproprierea nodurilor rutiere; -Echipamente cu circuit inchis pentru supravegherea traficului cu camere video; -Sistem automat de recunoastere a numerelor de inmatriculare; -Comunicatie radio (continand si harti de acoperire radio pentru traseu). Relocare retele de utilitati Retele de apa si retelele de canalizare au fost identificate si in functie de fiecare situatie in parte, au fost propuse masuri de relocare sau protejare. Au fost identificate etele electrice de inalta tensiune 110kV, 220kV, 400kV si retele medie si joasa tensiune, retele de telecomunicatii, retele  de transport si retele de  distributie gaze naturale.        

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Decizia luata de Germania privind masinile pe motorina
"Orice om ii este teama ca-i fura PLUS aragazele"
Siegfried Muresan: Dragnea si PSD tin Moldova in saracie
Dancila, despre Iohannis: A adus LACRIMI in randul pensionarilor
Primar din Iasi, "mandru" ca seamana cu Dragnea
Rares Bogdan: “Sa nu va fie frica, Dragnea va pica direct in nas”
Dosarul Revolutiei. Procurorii explica: Teroristii NU au existat
Memorialul Colectiv, batjocorit cu mesaje electorale
Ce obiecte INTERZISE au confiscat angajatii SRI in aeroporturi
Maria Grapini se felicita SINGURA: "Multumim! Felicitari, Maria Grapini!"
VIDEO PSD a incercat sa acopere cu LAUTARI protestatarii care strigau "Hotii!"
Coreea de Nord ameninta DIN NOU Statele Unite
Cum PROFITA Guvernul de cea mai mare inflatie din Europa
Dragnea ii avertizeaza pe romani ca vor ramane FARA CASE!
Petre Daea: "Fiecare se uita in frigider si apoi pleaca"