Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

EXCLUSIV! Documentul care arata ce resurse energetice mai are Romania

publicat 2019-03-14 11:30:49 (Money.ro)

Un document elaborat de Ministerul Energiei arata ce resurse energetice dispune Romania in acest moment. Money.ro il prezinta in exclusivitate.   Principalele resurse de energie primara au fost, in anul 2017, 34.291,4 mii tep, din care 21.303,5 mii tep din productie interna si 12.987,9 mii tep din import, avand urmatoarea structura:  carbune: 5.164,7 mii tep (4.654,6 productie interna si 510,1 import) - 15% din mix;  titei: 11.175,9 mii tep (3.421,7 productie interna si 7.754,2 import) - 32,6% din mix;  gaze naturale: 9.282,1 mii tep (8.337,7 productie interna si 944,4 import) - 27% din mix; energie hidroelectrica, energie nuclearo-electrica, solara si energie electrica din import: 5.203,8 mii tep (4.889,5 productie interna si 314,3 import) - 15,2% din mix; produse petroliere din import: 2.985,8 mii tep- 8,7% din mix.   Èšitei si gaze naturale In prezent, in Romania, se exploateaza cca. 400 de zacaminte de titei si gaze naturale, din care: OMV Petrom opereaza mai mult de 200 de zacaminte comerciale de titei si gaze naturale in Romania. In Marea Neagra, OMV Petrom opereaza pe sapte platforme fixe; Romgaz isi desfasoara activitatea, ca unic titular de acord petrolier, pe 8 perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare. Pentru alte 39 de zacaminte au fost incheiate acorduri petroliere de dezvoltare-exploatare si exploatare petroliera, avand ca titulari diverse companii. Majoritatea acestor zacaminte sunt mature, avand o durata de exploatare de peste 25-30 ani. Pe termen scurt si mediu, rezervele sigure de titei si gaze naturale se pot majora prin implementarea de noi tehnologii care sa conduca la cresterea gradului de recuperare in zacaminte si prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adancime si a zonelor offshore din platforma continentala a Marii Negre. Èšitei In 2017, productia interna de titei a acoperit aproape 32% din cerere. Declinul productiei medii anuale a fost de 2% in ultimii cinci ani, fiind limitat prin investitii in forarea unor noi sonde, repuneri in productie, recuperare secundara etc. Rezervele dovedite de titei ale Romaniei se vor epuiza in circa 16 ani la un consum de 3,4 milioane t/an. Gaze naturale Gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primara. Cota lor importanta se explica prin disponibilitatea relativ ridicata a resurselor autohtone, prin impactul redus asupra mediului inconjurator si prin capacitatea de a echilibra energia electrica produsa din SRE intermitente. Infrastructura existenta de extractie, transport, inmagazinare subterana si distributie este extinsa pe intreg teritoriul tarii. Piata de gaze naturale este avantajata de pozitia favorabila a Romaniei fata de capacitatile de transport in regiune si de posibilitatea de interconectare a SNT cu sistemele de transport central europene si cu resursele de gaze din Bazinul Caspic, din estul Marii Mediterane si din Orientul Mijlociu, prin Coridorul Sudic. In 2017, consumul total de gaze naturale a fost de 129,7 TWh, din care productia interna a acoperit 89,4%, iar importul 10,6%. Structura consumului: consum casnic - cca 33,4 TWh (25,73%), producatori de energie electrica si termica - cca. 35,4TWh (27,27%), industria chimica - cca. 12,9 TWh (9,93%), sectorul comercial - cca. 8,5 TWH (6,59%) . Carbune Carbunele este resursa energetica primara de baza in componenta mixului energetic, fiind un combustibil strategic in sustinerea securitatii energetice nationale si regionale. In perioadele meteorologice extreme, carbunele sta la baza rezilientei alimentarii cu energie si a bunei functionari a Sistemului Energetic National (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrica. Resursele de lignit din Romania sunt estimate la 690 mil. tone [124 mil. tep], din care exploatabile in perimetre concesionate 290 mil. tone [52 mil. tep]. La un consum mediu al resurselor de 4.5 mil. tep/an, gradul de asigurare cu resurse de lignit este de 28 ani in conditiile in care in urmatorii 25 de ani consumul va ramane constant si nu vor mai fi puse in valoare alte zacaminte de lignit. Puterea calorifica medie a lignitului exploatat in Romania este de 1.800 kcal/kg. Deoarece zacamantul de lignit din Oltenia este format din 1-8 straturi de carbune exploatabile, valorificarea superioara a acestora impune adoptarea urgenta a unor reglementari care sa garanteze exploatarea rationala in conditii de siguranta si eficienta, cu pierderi minime. Resursele de huila din Romania cunoscute sunt de 232 mil. tone [85 mil. tep] din care exploatabile in perimetre concesionate 83 mil. tone [30 mil. tep]. La un consum mediu al rezervelor de 0.3 mil. tep/an gradul de asigurare cu resurse de huila este de 104 ani dar exploatarea acestei resurse energetice primare este conditionata de fezabilitatea economica a exploatarilor. Puterea calorifica medie a huilei exploatate in Romania este de 3.650 kcal/kg. Uraniu   Romania dispune de un ciclu deschis complet al combustibilului nuclear, dezvoltat pe baza tehnologiei canadiene de tip CANDU. Dioxidul de uraniu (UO2), utilizat pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar reactoarelor 1 si 2 de la Cernavoda, este produsul procesarii si rafinarii uraniului extras din productia indigena.   Compania Nationala a Uraniului a intrat intr-un proces de restructurare, urmand ca, in paralel cu procesul de inchidere a minei Crucea (judetul Suceava), sa exploateze noi zacaminte in conditii de eficienta. Pana la deschiderea si exploatarea unor noi zacaminte de uraniu indigen, operatorul centralei nucleare de la Cernavoda, Nuclearelectrica SA, achizitioneaza materia prima atat de pe piata interna, cat si de pe piata externa in vederea fabricarii combustibilului nuclear.   Rezervele de minereu existente si exploatabile asigura cererea de uraniu natural pentru functionarea a doua unitati nuclear-electrice pe toata durata de operare.   Sursele regenerabile de energie   Romania dispune de resurse bogate si variate de energie regenerabila: biomasa, hidroenergie, potential geotermal, respectiv pentru energie eoliana si fotovoltaica. Acestea sunt distribuite pe intreg teritoriul tarii si vor putea fi exploatate pe scara mai larga pe masura ce raportul performanta-pret al tehnologiilor se va imbunatati, prin maturizarea noilor generatii de echipamente si instalatii aferente.   Potentialul hidroenergetic este utilizat in buna masura, desi exista posibilitatea de a continua amenajarea hidroenergetica a cursurilor principale de apa, cu respectarea bunelor practici de protectie a biodiversitatii si ecosistemelor.   In ultimii sase ani, Romania a avansat in utilizarea unei parti importante a potentialului energetic eolian si solar.   Hidroenergia   Romania beneficiaza de un potential ridicat al resurselor hidroenergetice. Dintr-un total al potentialului teoretic liniar de aproximativ 70,0 TWh/an, potentialul teoretic liniar al cursurilor de apa interioare este de aproximativ 51,6 TWh/an, iar cel al Dunarii (doar partea romaneasca) este evaluat la cca.18,4 TWh/an.   Schemele de amenajare complexa a raurilor interioare si a Dunarii au fost elaborate incepand din perioada interbelica si au fost definitivate, in mare parte, pana in anul 1990. Acestea au fost gandite pentru a permite folosinte complexe: hidroenergie, navigatie,  regularizarea multianuala sau sezoniera a stocurilor de apa, pentru a permite alimentarea cu apa sau irigatii, industrie si populatie, precum si pentru atenuarea viiturilor si tranzitarea lor in siguranta la nivelul albiilor. Schemele de amenajare au fost partial puse in opera conform acestor folosinte complexe pana in 1990, dar o parte semnificativa sunt inca in stadiul de proiect sau au lucrari incepute si nefinalizate.   Conform schemelor de amenajare complexa concepute inainte de 1990, potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, din care  cca. 11,6 TWh/an revin Dunarii, iar pe raurile interioare se poate valorifica un potential  cca. 24,9 TWh/an prin centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW, iar restul de 4,0 TWh/an in centrale mai mici. Aceste scheme de amenajare au fost proiectate pentru a valorifica potentialul hidroenergetic la cote ridicate, fiind bazate pe concentrari de caderi si debite, realizabile prin lucrari de derivare ale cursurilor de apa si pe instalarea in centrale a unor debite care depaseau de 3-4 ori debitele modul din sectiunile amenajate, chiar si in cazul schemelor cu lacuri mici de acumulare, cu un grad de regularizare cel mult zilnic-saptamanal.   Dupa anul 1990, dar mai ales dupa anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, utilizarea resurselor de apa a trebuit sa tina cont de politicile promovate pentru protectia mediului. In domeniul hidroenergetic, aceste politici de mediu au avut impact asupra modului in care se poate valorifica potentialul natural, in principal prin conjugarea a doua masuri: adoptarea unor nivele superioare pentru debitele de servitute/ecologice si stabilirea arealelor incluse in reteaua Natura 2000. Practic, in anul 2018, fata de anul 1990, s-au diminuat stocurile anuale de apa utile cu circa 20%  si au fost blocate cele mai fezabile amplasamente pentru proiecte noi ca urmare a instituirii arealelor Natura 2000, care ocupa circa 22,5% din suprafata tuturor bazinelor hidrografice.   Estimarile actuale privind potentialul tehnico-economic amenajabil, diminuat in urma acestor reglementari pentru protectia mediului, arata ca, fata de cei 40,5 TWh/an energie estimata in 1990, in anul 2018 potentialul tehnico-economic amenajabil s-a redus la circa 27,10 TWh.   S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., companie careia statul i-a concesionat bunurile proprietate publica in domeniul producerii energiei electrice in centrale hidroelectrice in scopul exploatarii, reabilitarii, modernizarii, retehnologizarii precum si construirii de noi amenajari hidroenergetice opereaza centrale care conform documentatiilor tehnice insumeaza 17,46 TWh/an.   Aproximativ 0,80 TWh/an este energia de proiect a tuturor microhidrocentralelor detinute de alti operatori, in marea lor majoritate privati. Acestia au investit in proiecte hidroenergetice de mica anvergura, in special in perioada 2010-2016, fiind stimulati prin schema de sprijin a Legii 220/2008.   La nivelul anului 2018, restul de potential hidroenergetic tehnic care ar mai putea fi amenajat in Romania  este apreciat ca fiind de cca. 10,30 TWh/an.   Un aspect extrem de important in ceea ce priveste activitatea investitionala in domeniul hidroenergetic consta in faptul ca proiectele hidroenergetice de anvergura incepute inainte de anul 1990 si nefinalizate pana in 2018 au folosinte complexe. Pentru finalizarea acestora sunt necesare analize tehnico-economice complexe care vor sta la baza deciziilor de realizare a acestora.   Energia eoliana   Prin pozitia sa geografica Romania se afla la limita estica a circulatiei atmosferice generata in bazinul Atlanticului de Nord, care se manifesta cu o intensitate suficient de mare pentru a permite valorificarea energetica doar la altitudini mari pe crestele Carpatilor. Circulatia atmosferica generata in zona Marii Negre si a Campiei Ruse, in conjunctura cu cea nord-atlantica ofera posibilitati de valorificare energetica in arealul Dobrogei, Baraganului si al Moldovei. De asemenea, pe areale restranse se manifesta circulatii atmosferice locale care permit valorificarea economica prin proiecte de parcuri eoliene de anvergura redusa.   Un studiu sistematic de inventariere a potentialului eolian teoretic pentru intreg teritoriul national s-a realizat de catre ICEMENERG in anul 2006 si a oferit o valoare a potentialului de aproximativ 23 TWh/an prin instalarea unor capacitati cu puterea totala de  cca. 14.000 MW. Potentialul eolian, determinat in anul 2006, trebuie ajustat tinand cont de instituirea ulterioara a ariilor protejate Natura 2000 precum si de culoarele de zbor pentru populatiile de pasari salbatice, elemente care diminueaza optiunile de dezvoltare a unor noi proiecte in regiunea Dobrogei.   Pentru o mai buna apreciere a potentialului eolian tehnic amenajabil, pot fi luate in considerare variantele studiate in cadrul proiectelor de parcuri eoliene dezvoltate in perioada anilor 2009 - 2016 prin care practic s-au cercetat  toate nisele disponibile pentru astfel de dezvoltari prin considerarea limitarilor de mediu actuale. Proiectele analizate in perioada de timp mentionata insumeaza o putere totala de circa 5.280 MW avand o energie de proiect de 10,23 TWh/an.  Din toate aceste proiecte studiate, la sfarsitul anului 2016 erau finalizate proiecte insumand o putere de 2.953 MW si care insumeaza o energie de proiect de circa 6,21 TWh/an. In anul 2016, tinand cont de conditiile specifice ale anului respectiv, centralele eoliene din Romania au produs 6,52 TWh, valoare care se inscrie in jurul valorii energiei de proiect. Investitiile pentru dezvoltarea parcurilor eoliene in Romania au fost incurajate in perioada 2009 - 2016 printr-o schema de sprijin utilizand acordarea de certificate verzi, conform Legii 220/2008.   Principala cauza pentru care potentialul tehnic, de circa de 10.23 TWh/an, este valorificat in prezent doar in procent de 60,7% consta in adecvanta sistemului energetic national care nu poate prelua sursele de productie cu caracter discontinuu nepredictibil. Din acest motiv, orice eventuala dezvoltare a capacitatilor eoliene trebuie realizata in paralel cu alte dezvoltari care sa asigure serviciile de echilibrare in sistem. Dupa inchiderea accesului la schema de sprijin a Legii 220/2008,  la sfarsitul anului 2016, nu s-au mai inregistrat investitii noi in parcuri eoliene. Acest lucru denota faptul ca, fara o schema de sprijin,  actualul nivel tehnologic al turbinelor nu permite valorificarea rentabila a potentialul eolian din majoritatea amplasamentelor, tinand cont si de preturile inregistrate din perioada 2017- 2018.   Energia solara   Energia solara poate fi valorificata in scop energetic fie sub forma de caldura, care poate fi folosita pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea cladirilor, fie pentru productia de energie electrica in sisteme fotovoltaice. Repartitia energiei solare pe teritoriul national este relativ uniforma cu valori cuprinse intre 1.100 si 1.450 kWh/mp/an. Valorile minime se inregistreaza in zonele depresionare, iar valorile maxime in Dobrogea, estul Baraganului si sudul Olteniei.   Corelat cu modul de dezvoltare a locuintelor sau a altor cladiri din interiorul localitatilor, conform studiului ICEMENERG 2006, ar putea fi utilizati captatori solari cu o suprafata de 34.000 mp care sa produca o energie de 61.200 TJ/an. Maturizarea tehnologiilor de captare si experienta utilizatorilor actuali din Romania conduc in prezent la ideea ca  aceasta utilizare poate fi extinsa pe scara larga in Romania, pe perioada intregului an, cel putin pentru prepararea apei calde menajere.   Valorificarea potentialului solar in scopul producerii de energie electrica prin utilizarea panourilor fotovoltaice permite, conform aceluiasi studiu, instalarea unei capacitati totale de 4.000 MWp si producerea unei energii anuale de 4,8 TWh. La sfarsitul anului 2016, erau instalate in Romania parcuri solare cu puterea totala de 1.360 MW  care, conform energiilor de proiect, produc 1,91 TWh/an. In anul 2016, parcurile fotovoltaice din Romania au produs 1,67 TWh. Construirea de  parcuri fotovoltaice a beneficiat  in perioada 2009-2016 de schema de sprijin, conform Legii 220/2008.   Instituirea arealelor protejate Natura 2000, precum si restrictionarea dezvoltarii parcurilor fotovoltaice pe suprafete de teren agricole, limiteaza optiunile privind instalarea unor noi parcuri fotovoltaice de mare dimensiune doar pe terenurile degradate sau neproductive.   Principala cauza pentru care potentialul solar nu este valorificat la un grad superior consta in faptul ca sistemul energetic national nu poate prelua variatiile mari de injectie de putere generate de sursele fotovoltaice in absenta unor sisteme de echilibrare si stocare dimensionate corespunzator.   Pe de alta parte, dupa inchiderea accesului la schema de sprijin a Legii 220 la sfarsitul anului 2016, s-a constatat ca nu s-au mai inregistrat investitii noi in astfel de capacitati de productie, ca urmare a faptului ca tehnologia actuala nu a atins performantele necesare pentru a fi rentabila fara schema de sprijin.   Biomasa, biolichide, biogaz, deseuri si gaze de fermentare a deseurilor si namolurilor   Potentialul energetic al biomasei este evaluat la un total de 318.000 TJ/an, avand un echivalent de 7,6 milioane tep.   Datele cu privire la productia de biomasa solida prezinta un grad mare de incertitudine (circa 20%), estimarea centrala fiind de 42 TWh in 2015.   Principala forma a biomasei cu destinatie energetica produsa in Romania este lemnul de foc, ars in sobe cu eficienta redusa. Consumul de lemn de foc utilizat in gospodarii este estimat la 36 TWh/an. In 2015, productia inregistrata de biocarburanti a fost de circa 1,5 TWh si cea de biogaz de 0,45 TWh.   In anul 2015, doar 0,7 TWh din energia electrica produsa la nivel national a provenit din biomasa, biolichide, biogaz, deseuri si gaze de fermentare a deseurilor si namolurilor, in capacitati insumand 126 MW putere instalata.   Energia geotermala   Pe teritoriul Romaniei au fost identificate mai multe areale in care potentialul geotermal se estimeaza ca ar permite aplicatii economice, pe o zona extinsa in vestul Transilvaniei si pe suprafete mai restranse in nordul Bucurestiului, la nord de Rm. Valcea si in jurul localitatii Tandarei. Cercetarile anterioare anului 1990, au relevat faptul ca potentialul resurselor  geotermale cunoscute din Romania insumeaza aproximativ 7 PJ/an (cca. 1,67 milioane Gcal/an). Evidentele din perioada 2014-2016, consemneaza ca din tot acest potential sunt valorificate anual sub forma de agent termic sau apa calda intre 155 mii si 200 mii Gcal.   Mare parte dintre puturile prin care se realizeaza valorificare energiei geotermale au fost execute inainte de 1990, fiind finantate cu fonduri de la bugetul de stat, pentru cercetare geologica.   Costurile actuale pentru saparea unei sonde de apa geotermala care sunt similare cu costurile pentru saparea unei sonde de hidrocarburi. In aceste conditii, pentru adancimile de peste 3.000 metri care  caracterizeaza majoritatea resurselor geotermale din Romania, amortizarea investitiilor pentru utilizarea energiei geotermale depaseste 55 ani; astfel de proiecte sunt considerate nerentabile. Prin urmare, parcul de sonde de productie de apa geotermala nu a crescut.            

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
VIDEO PSD a incercat sa acopere cu LAUTARI protestatarii care strigau "Hotii!"
Coreea de Nord ameninta DIN NOU Statele Unite
Cum PROFITA Guvernul de cea mai mare inflatie din Europa
Dragnea ii avertizeaza pe romani ca vor ramane FARA CASE!
Petre Daea: "Fiecare se uita in frigider si apoi pleaca"
Florin Citu: Marea EPURARE a functionarilor din ministere incepe in doua saptamani
Circa 30.000 de romani au primit pensii cu pana la 40% mai mari
Dacian Ciolos: Sa FORȚAM alegeri anticipate
Seful armatei germane: “Rusia, o mare amenintare la adresa Europei”
Șoferii bolnavi, PERICOL pe sosele. Testele pot fi trecute usor
Liviu Dragnea: Vrem sa facem viata romanilor mai buna
Un kilogram de rosii romanesti COSTA cat o oala de sarmale
Șerban Nicolae: In vestul Europei e adevarata coruptie, de miliarde, NU dosarul lui Dragnea
Un nou mijloc de transport public in Bucuresti
BREAKING NEWS: Dancila nu il vrea pe Tariceanu