Cele mai recente stiri

Romania versus Europa: Care este nivelul minim pentru care nu ati pleca la munca in afara? Eu zic ca la 4.000-4.500 de lei (800-900 euro) nu ai de ce sa te mai duci, mai ales ca aici ai casa ta si familia. E greu printre straini Romania versus Europa: Care este nivelul minim pentru care nu ati pleca la munca in afara? Eu zic ca la 4.000-4.500 de lei (800-900 euro) nu ai de ce sa te mai duci, mai ales ca aici ai casa ta si familia. E greu printre straini Real Madrid rateaza sansa de a trece in fruntea clasamentului in La Liga, dupa 2-2 cu Sevilla Real Madrid rateaza sansa de a trece in fruntea clasamentului in La Liga, dupa 2-2 cu Sevilla AC Milan s-a impus la scor de neprezentare in derby-ul cu Juventus AC Milan s-a impus la scor de neprezentare in derby-ul cu Juventus Familia unui tanar aflat in moarte cerebrala a acceptat prelevarea de organe. Inima copilului va bate in Italia Familia unui tanar aflat in moarte cerebrala a acceptat prelevarea de organe. Inima copilului va bate in Italia CFR Cluj transfera din Liga 1 » Acord pe 3 ani cu jucatorul CFR Cluj transfera din Liga 1 » Acord pe 3 ani cu jucatorul Statistici versus realitate: Doar 59 de romani au plecat sa lucreze in constructii in Germania in 2020, spune Inspectia Muncii. Realitatea este ca sunt 700.000 de romani pe santierele din strainatate Statistici versus realitate: Doar 59 de romani au plecat sa lucreze in constructii in Germania in 2020, spune Inspectia Muncii. Realitatea este ca sunt 700.000 de romani pe santierele din strainatate Investiti in Romania! Cosmin Raileanu, Vindem-ieftin.ro, o afacere de 6,5 mil. euro in 2020: Cererea pentru materiale de constructii inregistreaza o crestere chiar mai alerta decat in 2008. Panourile sandwich au avut trei scumpiri numai in 2021 Investiti in Romania! Cosmin Raileanu, Vindem-ieftin.ro, o afacere de 6,5 mil. euro in 2020: Cererea pentru materiale de constructii inregistreaza o crestere chiar mai alerta decat in 2008. Panourile sandwich au avut trei scumpiri numai in 2021 Afaceri de la zero. Ioana Marian Cristian si-a transformat casa de vacanta de la poalele muntilor Fagaras intr-o unitate de cazare, iar anul acesta asteapta  3.000 de turisti Afaceri de la zero. Ioana Marian Cristian si-a transformat casa de vacanta de la poalele muntilor Fagaras intr-o unitate de cazare, iar anul acesta asteapta 3.000 de turisti Pe final de mai, TTS, cel mai mare transportator de marfuri pe Dunare, se pregateste sa vanda actiuni la Bursa in ceea ce ar putea fi cea mai mare listare din ultimii ani. Cine sunt cei 14 actionari ai companiei, printre ei fiind si un fost ministru de finante Pe final de mai, TTS, cel mai mare transportator de marfuri pe Dunare, se pregateste sa vanda actiuni la Bursa in ceea ce ar putea fi cea mai mare listare din ultimii ani. Cine sunt cei 14 actionari ai companiei, printre ei fiind si un fost ministru de finante Raiffeisen Bank a facut profit de 198 mil. lei in T1/2021, plus 41% fata de T1/2020, la active de 52 mld. lei, in crestere cu 9%. Steven van Groningen, CEO: Ne-am concentrat eforturile pentru sprijinirea relansarii economice Raiffeisen Bank a facut profit de 198 mil. lei in T1/2021, plus 41% fata de T1/2020, la active de 52 mld. lei, in crestere cu 9%. Steven van Groningen, CEO: Ne-am concentrat eforturile pentru sprijinirea relansarii economice

Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

Țara DECALAJELOR! Bucurestiul a intrat in UE! Oltenia si Moldova sunt inca departe

publicat 2021-03-19 17:16:24 (Money.ro)

Țara DECALAJELOR! Bucurestiul a intrat in UE! Oltenia si Moldova sunt inca departe Disparitatile regionale din Romania sunt printre cele mai ridicate din UE, fiind defavorabile cresterii durabile pe termen lung. Exista decalaje semnificative intre regiuni in ceea ce priveste nivelul investitiilor, productivitatea, competitivitatea si ocuparea fortei de munca. Consecintele socioeconomice ale pandemiei se vor resimti probabil in mod inegal in diferitele regiuni ale Romaniei din cauza decalajelor semnificative in materie de investitii si de productivitate a fortei de munca si specializarii diferite la nivel economic. Acest lucru va inversa tendinta observata in ultimii ani care a redus usor disparitatile dintre Bucuresti-Ilfov si restul regiunilor sau dintre zonele urbane si cele rurale. Combinata cu riscul perturbarii temporare a procesului de convergenta intre statele membre, situatia actuala impune adoptarea unor masuri rapide si eficiente, se arata in Planul National de Redresare si rezilienta (PNRR).   Decalajele la nivel de PIB/cap de locuitor intre regiunile de dezvoltare ale Romaniei raman destul de mari. In timp ce regiunea Bucuresti-Ilfov a depasit 150% din media UE (utilizand paritatea puterii de cumparare), regiunile Moldova si Oltenia raman sub 50% din medie, iar toate regiunile din afara capitalei erau sub 60% din media europeana in 2018. Economia regiunii BucurestiIlfov este de cel putin doua ori mare decat cea a regiunii Vest, a doua cea mai bogata regiune din tara. Aceste decalaje nu s-au diminuat aproape de loc din 2007 pana in prezent, ci chiar au crescut din 2014. Cele sapte regiuni din afara Bucurestiului nu au recuperat foarte mult din decalajul fata de media UE, fiind observate progrese mai vizibile doar in ultimii 5 ani. Femeile si tinerii, rata de inactivitate mai mare In pofida unei usoare imbunatatiri, rata de inactivitate ramane ridicata, existand diferente semnificative intre grupele de varsta si intre regiuni. Rata de inactivitate este de 31,6 % din totalul populatiei. Se inregistreaza niveluri ridicate de inactivitate in randul femeilor, al tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani (71,17 %), al persoanelor varstnice cu varsta cuprinsa intre 55 si 64 de ani (50,8 %) si al femeilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani (41,7 %) In grupa de varsta 20-64 de ani, responsabilitatile familiale si de ingrijire sunt adesea principalele motive pentru care nu se cauta un loc de munca (23,6 % din populatia inactiva). De asemenea, exista disparitati regionale in ceea ce priveste ratele de inactivitate (2018) intre Centru (38,4 %), Sud-Est (36,9 %) si Vest (38 %), in comparatie cu Nord-Est (26,3 %) si regiunea capitalei (26 %). Ramane ridicat decalajul de inactivitate dintre tinerii cu un nivel scazut de calificare si cei cu inalta calificare (43,3 puncte procentuale).   Dezechilibru demografic in zonele rurale   In localitatile rurale din afara perimetrului zonelor urbane functionale se remarca un dezechilibru demografic pronuntat care se manifesta prin imbatranirea populatiei, scaderea natalitatii si a fertilitatii, prin cresterea mortalitatii, dar si prin explozia migratie externe, avand ca efect negativ principal depopularea zonelor rurale. Studiile realizate pentru fundamentarea Strategiei de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei si cele din Starea Teritoriului arata ca saracia rurala este de 2,4-3,4 ori mai mare decat saracia urbana. Un judet este cu atat mai sarac cu cat judetul are o pondere mai ridicata a populatiei rurale. In pofida imbunatatirilor recente, ratele saraciei si inegalitatii veniturilor raman ridicate. Un roman din trei continua sa fie expus riscului de saracie si excluziune sociala, cele mai afectate grupuri fiind copiii, romii, persoanele cu handicap si persoanele in varsta. Cu toate ca la nivel national se inregistreaza o scadere a ratei populatiei in risc de saracie sau excluziune sociala, la nivel regional se inregistreaza o crestere a acestei ate in cazul regiunii Nord-Est cu 3,2 puncte procentuale in 2019 fata de 2017. Cea mai mare scadere la nivel regional in anul 2019 a acestei rate se inregistreaza in cazul regiunilor Bucuresti-Ilfov (o scadere cu 11 puncte procentuale fata de 2017) si Vest (o scadere cu 10,6 puncte procentuale fata de 2017). Cele mai ridicate privind populatia in risc de saracie sau excluziune sociala se inregistreaza in 2019 in cazul regiunilor de dezvoltare Nord-Est (47,1%), Sud-Est (40,1%) si Sud-Vest Oltenia (38,9%).   Diferente mari in productivitatea muncii   Exista si diferente importante in productivitatea muncii. Daca in Bucuresti-Ilfov ea este de 122 % din media UE, a doua regiune din punctul de vedere al productivitatii, regiunea Vest, are o productivitate de 73%. In valori absolute, toate regiunile de dezvoltare, cu exceptia regiunii capitalei, aveau o productivitate de sub 10 euro pe ora lucrata. Raportat la media UE, nivelul productivitatii muncii variaza intre 19% in NordEst si 59% in Bucuresti-Ilfov. In comparatie, productivitatea din regiunea Bratislava ajunge la 78%, regiunea Praga la 75% iar regiunea Varsovia la 71%. Productivitatea scazuta determina un nivel relativ mic al salariilor si rate ridicate ale saraciei, cu impact negativ asupra coeziunii sociale.   Accesul la servicii, problematic Accesul la servicii de baza este in continuare problematic, ceea ce adanceste decalajul dintre mediul rural si cel urban, disparitatile regionale si inegalitatile. Judetele in care conectivitatea este redusa inregistreaza un nivel scazut de crestere economica. In schimb in judetele bine conectate, investitiile straine directe sunt mai ridicate, ridicand nivelul cresterii economice si al salariilor medii. Modificarile structurale induse de evolutiile tehnologice rapide, cum ar fi digitalizarea, automatizarea, robotica sau inteligenta artificiala, precum si cererea de competente aflata in continua crestere si schimbare reprezinta provocari considerabile pentru sistemul de formare profesionala si pe o piata a muncii care evolueaza intr-un ritm rapid, cu luarea in considerare a disparitatilor regionale.   Șomajul In schimb, exista o oarecare convergenta in ceea ce priveste rata somajului. Este relativ mai scazuta in regiunile Bucuresti Ilfov, Vest, Nord-Est si Nord Vest (3-4%) si mai mare in regiunile Sud-Vest Oltenia, Centru si Sud-Est (5-7%). In ceea ce priveste nivelul de pregatire a fortei de munca, evolutiile pozitive de pe piata fortei de munca nu beneficiaza in egala masura toate regiunile si toate categoriile de populatie. In regiunile mai putin dezvoltate, resursa umana implicata in activitati privind stiinta si tehnologia este sub 30% din totalul fortei de munca. Mai mult, regiunea Nord-Est are cea mai mica rata de la nivelul UE, cu doar 17% din totalul fortei de munca.   Diferente intre oras si sat In interiorul regiunilor, se inregistreaza disparitati semnificative intre mediul rural si urban in ceea ce priveste veniturile si oportunitatile de angajare. Rata riscului de saracie in zonele rurale este de aproape cinci ori mai mare decat in orase iar aproape 3 din 4 someri provin din mediul rural. In egala masura, calitatea si acoperirea serviciilor sociale sunt insuficiente, iar distributia teritoriala a acestora este inegala si necorelata cu nevoile specifice ale comunitatilor. Numai aproximativ 20 % din unitatile administrativ-teritoriale dispun de servicii sociale autorizate. De obicei, serviciile sunt concentrate in zonele mai bogate sau in zonele urbane, desi ele sunt cele mai necesare in zonele si regiunile mai sarace, rurale. Integrarea limitata a serviciilor de ocupare a fortei de munca, de educatie, de sanatate si a serviciilor sociale nu permite o incluziune durabila a diferitelor grupuri defavorizate. Copiii din zonele rurale si din asezarile informale au acces limitat la educatie si ingrijire timpurie, la o alimentatie adecvata, la asistenta medicala si la locuinte. Indicatorul social de referinta utilizat ca baza pentru calcularea majoritatii prestatiilor sociale nu a fost actualizat din 2008 si s-a depreciat considerabil in comparatie cu salariul minim. Ca urmare, ratele saraciei in randul persoanelor cu o intensitate scazuta si foarte scazuta a muncii au crescut cu 50 % din 2010 pana in prezent.   Rata depravarii materiale severe, foarte mare Rata deprivarii materiale severe si ponderea persoanelor defavorizate din punct de vedere social raman in continuare printre cele mai ridicate din UE, cu toate ca s-au inregistrat progrese, aceasta rata scazand la nivel national de la 19,7% in 2017, la 14,5% in 2019. Starea de deprivare materiala aduce atingere mai multor aspecte importante ale vietii in gospodarie (de exemplu, consumul unor produse alimentare de baza, de intretinere corespunzatoare a locuintei, de achitarea unor obligatii si plati curente). Aproape un roman din doi nu poate face fata cheltuielilor neasteptate. Accesul la servicii esentiale, cum ar fi energia, reprezinta, de asemenea, o provocare, iar rata populatiei afectate de aceste provocari este peste media UE. In 2018, 9,6% din populatie nu a putut sa isi incalzeasca in mod adecvat locuinta (media UE fiind de 7,3%), iar procentajul populatiei cu restante la facturile de utilitati este, de asemenea, peste media UE (14,4% fata de 6,6%). La nivelul tuturor regiunilor Romaniei, se remarca aceeasi tendinta de scadere a ratei deprivarii materiale, cele insemnate progrese fiind inregistrate in regiunea BucurestiIlfov (o scadere de 7,9 puncte procentuale intre anii 2017 si 2019) si Sud-Vest Oltenia (7,1 puncte procentuale). La nivelul anului 2019, cele mai scazute valori ale ratei deprivari materiale au inregistrate in regiunile Vest (7,4%), Nord-Vest (9%) si Centru (9,2%), iar cea mai mare valoare a fost inregistrata in Regiunea Sud-Muntenia (21,7%).   Infrastructura precara Starea precara a infrastructurii afecteaza eficienta cu care Romania isi poate creste exporturile si conecta producatorii cu consumatorii in comparatie cu principalii sai parteneri comerciali. Accesibilitatea si conectivitatea pentru infrastructura de transport sunt doua elemente determinante pentru coeziunea economica si sociala. Romania se afla mult sub media europeana la toate criteriile de analiza privind investitiile si infrastructura de transport. Autostrazile si drumurile nationale reprezinta putin mai mult de 20% din reteaua rutiera, in timp ce aproximativ 90% din drumurile nationale au o singura banda de circulatie pe fiecare directie. Investitiile in infrastructura de transport au un potential imens in stimularea cresterii si a locurilor de munca si pot duce la convergenta adevarata a regiunilor periferice. De asemenea, nu este dezvoltata la nivel national o retea de trasee ciclabile de parcurs lung sau mediu (inclusiv sectoarele din magistralele EuroVelo 6 si 13), care sa conecteze regiunile, sa stimuleze dezvoltarea comunitatilor locale si a turismului.   Conectivitatea urbana  Pozitionarea asezarilor urbane mici in cadrul spatiului urban regional pare a fi o conditie fundamentala pentru dezvoltarea umana locala care este influentata nu doar de vecinatatea fata de orasele mari din Romania, ci si conectivitatea acestora si nivelul de dezvoltare al orasului mare. Conectivitatea urbana tinde sa creasca dezvoltarea umana locala in localitati mici precum si apropierea localitatii de un drum european bine intretinut, care face legatura cu orasele mari, fie din interiorul Romaniei, fie din strainatate. Asezarile mici, care sunt aproape de drumurile europene tind sa fie caracterizate prin dezvoltare cuprinzatoare si prin niveluri medii-superioare de dezvoltare.    

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Cum arata si ce suprafata are cea mai mare cascada din lume. FOTO
TOP 5 cele mai mari saline din Romania. FOTO
10 ghicitori si intrebari capcana pe care sa le spui prietenilor atunci cand te vezi cu ei
Rezultate Loto 6/49, Joker si Noroc de Duminica, 9 mai. Numerele extrase
Se anunta marea revenire a lui VLAD VOICULESCU la Sanatate! "Nu am nimic impotriva"
Timisoara a trecut pe VERDE! Medicul Musta spune, in premiera, ca visele i se pot indeplini
GATA! Europa spune pas vaccinului AstraZeneca
Comisia Europeana nu a innoit comanda pentru vaccinul anti-Covid dezvoltat de AstraZeneca
Berea reginei Elisabeta a II-a! La 95 de ani, dupa doliu, suverana si-a lansat propria bere
Cand apare pe Netflix continuarea serialului Lucifer
Raiffeisen Bank si-a planificat investitii de 240 milioane lei in acest an. Banca a realizat un profit net de 198 milioane de lei in primul trimestru
Care este ordinea efectuarii operatiilor matematice
ALERTA! Masca ar putea sa nu mai fie obligatorie! Ministrul Mihaila a spus unde
Ion Țiriac a implinit 82 ani! Care au fost femeile importante din viata magnatului
Cel mai mare producator de energie din Japonia pariaza pe amoniac si hidrogen pentru a atinge zero emisii dioxid de carbon