Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

Analiza care desfiinteaza bugetul pe 2020 gandit de PNL

publicat 2020-01-23 14:17:52 (Money.ro)

Analiza care desfiinteaza bugetul pe 2020 gandit de PNL Consiliul Fiscal sustine ca in 2020 vom avea un deficit bugetar de 4,6-4,8%, comparativ cu proiectia Guvernului, de 3,6%. CF estimeaza un minus de venituri bugetare, fara a le lua in calcul pe cele din fonduri UE, de cel putin 0,25 pp din PIB, in timp ce riscul depasirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri si servicii s-a materializat probabil la un nivel de cel putin 0,2 pp din PIB. Aceste date vor avea impact in acelasi cuantum asupra constructiilor bugetare subsecvente. Ulterior adoptarii proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificari in nivelul taxelor si impozitelor, in principal in sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB si, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu acelasi cuantum. Respectivele evolutii echivaleaza cu o incordare si mai mare a bugetului public, stare subliniata de opiniile recente ale CF si care se caracterizeaza prin putinatatea veniturilor fiscale si presiuni foarte mari pe resursele sale. "Considerand informatiile disponibile in acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plaseaza in intervalul 4,6 - 4,8% din PIB, rezultand un ecart fata de tinta MFP de 1 - 1,2 pp din PIB; aceasta situatie foarte complicata reclama masuri suplimentare de consolidare", se arata in analiza CF. Majorarea programata a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc in contextul unui derapaj bugetar de proportii deja existent. Chiar fara aceasta masura estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 - 4,1% din PIB. Impactul majorarii cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum si al celorlalte masuri cuprinse in noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul urmator fiind de peste 6% din PIB (in lipsa unor masuri compensatorii). Deteriorarea ar continua si in anul 2022, la peste 7% din PIB. In aceste conditii, o corectie catre niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute in vedere de autoritati in cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambitioasa, problematica si, totodata, este absolut necesara, se mai spune in analiza. Conform CF, este greu de imaginat ca pietele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine. In opinia CF, cu cat corectia bugetara va incepe mai tarziu, avand in vedere si riscurile in crestere in sensul unei performante economice si fiscale mai nefavorabile, cu atat amploarea masurilor corective necesare ar fi mai ridicata si implicit costurile economice si sociale ar fi mai insemnate. Corectia bugetara este reclamata nu numai de pericolul intrarii sub incidenta PDE, ci si de necesitatea de a demonstra ca suntem in stare sa recastigam controlul asupra finantelor publice; corectiile induse de pietele financiare sunt mai dureroase decat cele realizate intern si din timp.   Bugetul pe anul 2020 - aspecte problematice   O serie de masuri luate de Guvernul Orban au afectat proiectia de incasari bugetare. Astfel, reducerea accizelor la produsele energetice si eliminarea supra-impozitarii salariatilor cu timp partial de munca au devenit o certitudine, iar taxarea suplimentara a sectorului energetic si a sectorului bancar stabilita prin OUG nr. 114/2018 a fost abrogata. Impactul acestor masuri nu a fost cuprins in estimarea veniturilor, decizie pe care CF a remarcat-o in opinia preliminara asupra proiectului de buget, avand in vedere faptul ca acestea se aflau fie in etapa finala a procesului legislativ (in cazul reducerii accizelor la produsele energetice si a modificarii impozitarii contractelor cu timp partial), fie pe agenda imediata a Guvernului (in cazul modificarilor prevederilor OUG nr. 114/2018). Potrivit estimarilor CF, reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32 pp din PIB, eliminarea supra-impozitarii salariatilor cu timp partial de munca conduce la un minus de incasari din contributii de asigurari de 1,56 mld. lei sau 0,14 pp din PIB, in timp ce abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare si a impozitarii suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la 0,1 - 0,15 pp din PIB. In sensul cresterii veniturilor bugetare a actionat o majorare suplimentara a accizei la tigarete care este anticipata sa genereze un plus de incasari de circa 0,7 mld. lei. Cumulat, aceste masuri conduc la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB si, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu acelasi cuantum. Avand in vedere cele expuse mai sus, deficitul bugetar potrivit ESA 2010 aferent anului 2020 (4,1%) este mai ridicat cu 0,3 pp din PIB comparativ cu nivelul estimat pentru anul 2019 (3,8%) inca din constructia bugetara, in timp ce reducerea acestuia potrivit metodologiei cash este atribuibila doar factorilor temporari/exceptionali descrisi mai sus, neputand fi vorba de o ajustare structurala a soldului BGC, sustin reprezentantii CF.  Politica fiscal-bugetara isi mentine caracterul expansionist, chiar si in conditiile unui deficit bugetar care a depasit pragul de 3% din PIB aferent bratului corectiv al Pactului de Stabilitate si Crestere (PSC). Aceasta situatie comporta mai multe aspecte problematice: i) Rezultatul executiei bugetare aferente anului 2019 va indica foarte probabil o plasare a deficitului bugetar potrivit ESA 2010 in jurul nivelului de 4%, ceea ce creeaza premise pentru declansarea procedurii de deficit excesiv. Practic, bugetul pe anul 2020 nu raspunde necesitatii de a corecta acest derapaj daca avem in vedere masurile fiscal-bugetare cuprinse in proiectul de buget si masurile legislative adoptate la scurt timp dupa legea bugetului. CF apreciaza ca nu sunt suficiente masuri pentru contracararea derapajului bugetar si, mai mult, acesta se adanceste atat in anul 2020, cat si pe termen mediu in conditiile date; ii) Asemenea niveluri inalte ale deficitului bugetar admitand ca ar fi tolerate de pietele financiare (ceea ce este o ipoteza "eroica") conduc la acumularea de datorie publica si la vulnerabilizarea masiva a starii finantelor publice, spatiul fiscal fiind practic epuizat. Aceasta ar conduce la imposibilitatea de a utiliza parghia fiscal-bugetara in faza de recesiune a ciclului economic si mai mult, foarte probabil, va impune corectii fiscale contribuind la mentinerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare. Beneficiile generate de aplicarea nenecesara de stimuli fiscali in faza de expansiune rapida a economiei vor fi depasite de costurile economice si sociale asociate unei eventuale retrageri a acestora in perioada de recesiune.  iii) Mai mult, practicarea unor niveluri inalte ale deficitului bugetar coroborate cu o datorie publica care nu mai poate fi considerata drept redusa, conduce la cresterea probabilitatii de aparitie a unui impas bugetar, cu ramificatii multiple asupra situatiei macroeconomice si costurilor de finantare. Factori de amplificare a acestui risc sunt nivelul deficitului de cont curent (singular in regiune ca marime si cu o structura a finantarii in deteriorare) si perspectiva modificarii rating-ului suveran in lipsa unor masuri de corectie considerate adecvate si la timp de catre agentiile de profil; iv) O astfel de situatie este in contradictie cu regulile fiscale statuate la nivel european si la nivel national; acum abaterile nu sunt localizate doar la nivelul bratului preventiv al PSC, ci si la nivelul celui corectiv al acestuia. Daca, in ultimii ani, singurul reper functional din perspectiva regulilor fiscale nationale si/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, in prezent si acesta este depasit, iar directia este de majorare a deviatiei. Recomandarilor anterioare ale CE, formulate in cadrul Procedurii de deviatie semnificativa de la obiectivul pe termen mediu, ca urmare a incalcarii de catre Romania a prevederilor bratului preventiv al PSC, respectiv reducerea deficitului structural cu 1 pp in anul 2019 si 0,75 pp in anul 2020, nu le-a fost dat curs de autoritatile romane. Potrivit estimarilor, Romania avea in anul 2019 cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din UE, atat efectiv cat si structural, si mai mult, deteriorarea soldului bugetar in perioada 2015-2019 a fost de departe cea mai accentuata din UE. In aceasta perioada, la nivelul UE toate tarile 2 si-au imbunatatit soldul bugetar, Romania fiind pe contrasensul politicilor fiscal-bugetare la nivel european; iar deficitele bugetare ridicate vor avea corespondent mai devreme sau mai tarziu in majorarea datoriei publice. In cazul Romaniei, usoara reducere a ponderii datoriei publice in PIB din aceasta perioada este explicata de ratele inalte de crestere ale PIB nominal si de dobanzile reduse de pe plan international, care au generat un diferential favorabil intre cresterea economica si rata dobanzii platite la datoria publica si au ocultat acumularea de datorie publica generata de nivelurile inalte ale deficitului bugetar. Revenirea la rate mai reduse de crestere ale PIB nominal - fie din cauza ciclului economic 3 si/sau a deteriorarii indicatorilor macroeconomici ca urmare a conduitei politicii fiscal-bugetare - va conduce, cel mai probabil, la o majorare alerta a ponderii datoriei publice in PIB. Aceasta ar fi mai vizibila in cazul in care ar avea loc o reevaluare a riscurilor pe piete si o diferentiere mai accentuata intre economiile emergente. Chiar daca ecartul pana la nivelul de 60% din PIB prevazut de tratatele europene este inca ridicat, exista argumente serioase pentru care toleranta economiei romanesti la gradul de indatorare publica ar putea fi mai redus decat acest prag; intre aceste argumente sunt nivelul de dezvoltare al economiei romanesti, capacitatea limitata de absorbtie de datorie publica a pietei financiare interne foarte inguste, costul finantarii deficitelor ce poate creste foarte repede etc. In ceea ce priveste cadrul macroeconomic care fundamenteaza constructia bugetara aferenta anului 2020, CF a mentionat deja, in opinia sa preliminara, aspecte discutabile. Astfel, CF apreciaza ca majorarea prognozata a PIB real este supraestimata cu cel putin 0,5 pp prin comparatie cu prognozele altor institutii financiare si avand in vedere cele mai recente evolutii, in timp ce indicatorii pietei muncii sunt optimisti, cel putin in ceea ce priveste evolutia numarului de angajati din economie. Astfel, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) prognozeaza o crestere de 2% pentru acest indicator, in accelerare fata de anul 2018, in conditiile in care datele statistice indica o incetinire compatibila cu cea a economiei si cu gradul ridicat de tensionare a pietei muncii. CF apreciaza mai probabila o dinamica a anvelopei salariale din economie cu cel putin 1 pp mai redusa, ceea ce coroborat cu o crestere mai mica a PIB real cu 0,5 pp, are potentialul sa conduca la venituri bugetare mai reduse cu cel putin circa 0,15 pp din PIB. Problematic din perspectiva conduitei politicii fiscal-bugetare este si nivelul ridicat al deficitului contului curent al balantei de plati, in conditiile in care la nivelul anului 2019 dezechilibrul extern a fost generat, probabil, in proportie de peste 80% de balanta economisire - investire din sectorul public. Incetinirea activitatii economice a principalilor parteneri comerciali, pe fondului razboiului comercial, a incertitudinilor privind Brexit-ul si a decelerarii principalelor economii din Asia reprezinta un argument in plus in favoarea corectiei dezechilibrului extern in principal prin consolidare bugetara, in vederea protejarii economiei romanesti. Un alt element indoielnic al constructiei bugetare pentru anul 2020 este reprezentat de proiectia cheltuielilor cu bunuri si servicii, al caror ritm de crestere din anul 2020 este de doar 3,7%, apropiat de inflatia medie prognozata pentru anul in curs de 3,1%. Totodata, acesta este net inferior cresterii PIB nominal de 8,5%, evolutia acestui agregat bugetar reprezentand astfel o sursa de consolidare fiscala in cuantum de 0,21 pp de PIB. O asemenea evolutie este incerta in conditiile in care, cel mai probabil, executia bugetara aferenta anului 2019 a consemnat o deviatie considerabila fata de tinta propusa prin a doua rectificare precum si in lipsa unor masuri concrete de tipul unor reforme profunde ale sistemului de achizitii publice. CF apreciaza drept dificila incadrarea in ritmul de crestere proiectat pentru aceasta categorie de cheltuieli. Cheltuielile pentru investitii din bugetul propus pentru anul 2020 sunt prognozate sa se majoreze usor, respectiv cu 0,2 pp din PIB, fata de nivelul estimat de MFP pentru anul 2019 pe baza cresterii cheltuielilor de investitii finantate prin fonduri UE cu 0,6 pp din PIB, compensate partial de un declin al investitiilor finantate din surse interne cu 0,4 pp din PIB. Acest declin este determinat covarsitor de reducerea alocarilor catre Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL) cu circa 5 mld. lei. Substitutia investitiilor finantate din resurse interne cu investitii finantate prin intermediul fondurilor UE, eliberandu-se astfel resurse, reprezinta, in opinia CF, o abordare corecta si binevenita, cu conditia materializarii la nivelurile scontate a absorbtiei de fonduri europene. Insa, asa cum remarca CF cu ocazia opiniei preliminare asupra bugetului, cheltuielile de cofinantare si neeligibile cuprinse in buget par sa fie insuficiente pentru sustinerea absorbtiei de fonduri UE la nivelul prognozat in BGC, ceea ce reprezinta o sursa aditionala de risc la adresa deficitului bugetar din anul 2020. Un element cu impact major asupra constructiei bugetare pentru anul 2020, precum si pentru anii urmatori este reprezentat de cresterea cheltuielilor aferente bugetului asigurarilor sociale de stat determinata, pe de o parte, de plata la nivelul intregului an a pensiilor majorate cu 15% la 1 septembrie 2019 (care genereaza un plus de cheltuieli bugetare fata de anul 2019 de circa 6,4 mld. lei) si, pe de alta parte, de majorarea preconizata de 40% programata sa se aplice de la 1 septembrie 2020 (care genereaza un plus de cheltuieli bugetare in anul 2020 de 10 mld. lei, corespunzator celor 4 luni de aplicare). Aceasta situatie comporta mai multe aspecte ce complica starea bugetului public: i) Majorarea suplimentara de proportii programata pentru 1 septembrie 2020 ar avea loc in contextul unui derapaj bugetar semnificativ deja existent (deficitul bugetar depasind considerabil pragul de 3% din PIB, dincolo de care se poate declansa PDE). Chiar si fara aceasta masura, respectiv in conditiile mentinerii valorii de 1.265 de lei pentru punctul de pensie pe parcursul intregului an 2020 (ceea ce este echivalent cu o majorare a pensiei medii anuale de circa 8% fata de anul 2019), estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de circa 3,8 - 4,1% din PIB; ii) Majorarea cu 40% a punctului de pensie programata pentru 1 septembrie 2020, in conditiile unei inflatii prognozate sub 4%, ar echivala, de departe, cu cel mai inalt ritm de crestere reala din ultimii 30 de ani. In ultimii 2 ani si jumatate a fost abandonata abordarea bazata pe reguli in ceea ce priveste indexarea punctului de pensie, desi aceasta este cuprinsa in legislatie, in favoarea unei abordari discretionare care implica stabilirea de catre Guvern in mod arbitrar a valorii punctului de pensie. In opinia CF, abordarea bazata pe reguli prezinta multiple avantaje, in principal asigurarea sustenabilitatii bugetului asigurarilor sociale de stat in particular si a bugetului general consolidat in general, eliminand totodata riscul practicarii unor politici inconsistente in timp, cu rezultate suboptime pe termen lung. Implementarea acestei majorari de la 1 septembrie 2020, cuprinsa in proiectul de buget, are implicatii majore nu doar asupra anului curent, ci mai cu seama pe termen mediu. Astfel, aplicarea pe intregul an 2021 a acestei masuri genereaza cheltuieli suplimentare fata de anul 2020 de peste 22 mld. lei, in timp ce alte prevederi 4 din noua lege a pensiilor - care intra in vigoare la 1 septembrie 2021 - genereaza costuri aditionale de circa 11 mld. lei. Impreuna, acestea genereaza un plus de cheltuieli bugetare fata de anul 2020 de circa 33 mld. lei. Considerand ponderea in PIB a agregatului asistenta sociala, aceasta se majoreaza continuu fata de anul anterior cu: 0,6 pp din PIB in anul 2020, cu 1,85 pp din PIB in anul 2021 si respectiv 0,85 pp din PIB in anul 2022. Dincolo de situatia dificila a BGC aferenta anului in curs, aplicarea noii legi a pensiilor potrivit calendarului actual adanceste semnificativ si permanent derapajul existent. Este dificil de imaginat cum o astfel de evolutie poate fi consistenta cu reducerea deficitului bugetar si apropierea acestuia de pragul de 3%, ceea ce reprezinta intentia declarata a autoritatilor, spun cei de la CF. Și ceea ce conteaza mai mult, ar destabiliza economia autohtona obligand la un moment dat la aplicarea unor corectii foarte dureroase economic si social. Considerand cele expuse mai sus, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 este de 4,6 - 4,8% din PIB, rezultand astfel un ecart fata de tinta MFP de 1 - 1,2 pp din PIB, ceea ce reclama masuri suplimentare si ferme de consolidare bugetara. Balanta riscurilor pare inclinata, in opinia CF, pe partea negativa, respectiv inregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, presiuni suplimentare asupra bugetului putand sa apara din: inregistrarea unor evolutii economice mai nefavorabile la nivel international, aplicarea deciziei de dublare a alocatiilor, prorogata pana la 1 august, cu un impact la nivelul anului 2020 de 2,9 mld. lei, inregistrarea unei cresteri mai alerte a cheltuielilor cu bunuri si servicii. In sens opus ar putea actiona o reducere a cheltuielilor de investitii, dar este putin probabil ca aceasta sa poata acomoda o eventuala manifestare a riscurilor descrise anterior.   Concluzii Depasirea considerabila a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimata a se fi produs in anul 2019, persista in anul 2020, precum si pe termen mediu in conditiile date. Desi proiectul de buget pentru anul 2020 are in vedere o reducere a derapajului bugetar, scaderile de impozite operate la scurt timp dupa adoptarea legii bugetului, precum si slabiciuni suplimentare ale executiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobati prin cea de-a doua rectificare bugetara, conduc la o probabila adancire a dezechilibrului bugetar in anul 2020. Considerand informatiile disponibile in acest moment, CF estimeaza un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins intre 4,6 - 4,8% din PIB. Ecartul fata de tinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: i) 0,45 pp din PIB din deteriorarea peste asteptari probabila a executiei bugetare aferente anului 2019, care reprezinta punctul de plecare in constructiile bugetare subsecvente; ii) 0,5 pp din modificarea taxelor si impozitelor ulterior adoptarii proiectului de buget pentru 2020; iii) 0,15 pp in ipoteza unei proiectii macroeconomice mai plauzibile (prudente). CF apreciaza ca sunt necesare masuri suplimentare privind veniturile si cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenta cu tinta de deficit propusa pentru anul curent. Majorarea programata a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc in contextul unui derapaj bugetar de proportii deja existent. Chiar si fara aceasta masura estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent ar fi de circa 3,8 - 4,1% din PIB, ceea ce se traduce printr-o incordare si mai severa a bugetului, data fiind putinatatea resurselor disponibile in raport cu obligatiile angajate in prezent, chiar fara a le lua in considerare si pe cele viitoare. Impactul majorarii cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum si al celorlalte masuri cuprinse in noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicand o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenta sociala cu inca 1,85 pp din PIB fata de anul curent, si un nivel al deficitului bugetar in jurul valorii de 6% din PIB. In 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de catre piete si indica nevoia de corectie la timp. In aceste conditii, o corectie catre niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute in vedere de altfel si de autoritati in cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie sa se accepte cresterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie sa debuteze inca din anul 2020. Niveluri inalte si in crestere ale deficitului bugetar (admitand ca pietele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publica si vulnerabilizarea masiva a starii finantelor publice; spatiul fiscal nu ar exista, ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a stimula economia in faza de recesiune a ciclului economic si mai mult, in mod inevitabil ar impune corectii fiscale, contribuind la mentinerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare. Necesitatea consolidarii bugetare trebuie considerata si in corelatie cu perspectiva modificarii rating-ului suveran, care este mentionata explicit drept element cheie in perspectiva evaluarilor viitoare ale agentiilor de profil. In acest context bugetar foarte dificil, initiative privind reduceri de taxe si impozite, precum si cresteri de cheltuieli nu se justifica, fiind contrare logicii consolidarii bugetare. In plus, cu cat corectia bugetara va incepe mai tarziu, cu atat amploarea masurilor corective necesare va fi mai ridicata si implicit costurile economice si sociale mai insemnate. Nevoia de corectii bugetare, de consolidare a bugetului public este reclamata nu numai de pericolul intrarii sub incidenta PDE, cat si de necesitatea de a demonstra ca suntem in stare sa recastigam controlul asupra finantelor publice; corectiile induse de pietele financiare sunt mai dureroase decat cele realizate intern si din timp. Daca, in ultimii ani, singurul reper functional din perspectiva regulilor fiscale nationale si/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, in prezent, si acesta este depasit, iar directia este de majorare a deviatiei fata de acesta. Perspectiva plasarii Romaniei in PDE apare dificil de evitat, iar aceasta ar trebui sa indemne la corectii cat mai grabnice. Balanta riscurilor in legatura cu soldul bugetar aferent anului 2020 este inclinata, in opinia CF, pe partea negativa, respectiv inregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, presiuni suplimentare asupra bugetului putand sa apara din: evolutii economice mai nefavorabile la nivel international, aplicarea deciziei de      

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
A fost ARESTAT! In plina epidemie, un primar de la PSD se ocupa cu ȘPAGILE
Virusolog german: Protejati DOAR batranii, tinerii trebuie lasati SA SE INFECTEZE unii pe altii!
E CUMPLIT! Romanii incep sa moara de coronavirus, SINGURI, in casa
Parlamentarii, incurcati de munca de acasa: Cum votezi la cele doua, Nelu? Habar n-am, AM DORMIT!
Un politician USR A MURIT din cauza coronavirusului
Prima tara din Europa care ar putea RIDICA restrictiile
Italienii, DISPERAȚI dupa plecarea muncitorilor romani. Ministrul agriculturii cere Romaniei sa ii lase urgent INAPOI la munca
Barbat din Țandarei, amendat de politisti: “CINE a stiut ca trebuie declaratie?”
BREAKING NEWS: S-a anuntat Ordonanta Militara nr. 7! Se inchide inca UN ORAȘ din Romania
ACESTA ESTE cel mai eficient medicament pentru tratarea coronavirusului
Mesaj FOARTE CLAR pentru cei care vor veni de maine in tara: NU isi vor petrece Pastele in conditii normale!
BREAKING NEWS: Peste 3.600 de cazuri de coronavirus in Romania! 141 de decese
Actul care le va PERMITE oamenilor sa iasa din casa in timpul pandemiei!
TEROARE la Suceava. “Ne spuneau: numai o pastila va dau, ca nu se stie maine”
ONU a zis-o PE FAȚA: Ce este mai rau abia acum urmeaza