Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

Avertismentul BNR: doua riscuri sistemice ridicate, doua moderate si unul redus

publicat 2019-12-17 17:00:09 (Money.ro)

Avertismentul BNR: doua riscuri sistemice ridicate, doua moderate si unul redus Nivelul agregat al riscurilor sistemice la adresa stabilitatii financiare din Romania este in crestere, similar evolutiilor pe plan global, iar perspectivele pentru urmatorii ani indica mentinerea acestei tendinte, se arata in Raportul asupra stabilitatii financiare, pe luna decembrie 2019, elaborat de Banca Nationala a Romaniei. Evaluarile prezente nu semnaleaza existenta unor riscuri de natura severa. Sunt insa identificate trei riscuri sistemice ridicate: (i) tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, (ii) reducerea increderii investitorilor in economiile emergente si (iii) riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar. Structura si costul finantarii deficitului de cont curent si a deficitului bugetar reprezinta un risc moderat, in timp ce riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental se situeaza la un nivel redus. Pentru perioada urmatoare, perspectiva riscurilor este in general de crestere, exceptiile fiind reprezentate de riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar, respectiv riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, care sunt asteptate sa ramana relativ constante.   Sursa: BNR   Similar evaluarii de la data Raportului anterior, riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne a ramas la un nivel ridicat. Acesta este principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilitatii financiare din Romania, iar pentru perioada urmatoare perspectiva asociata este de crestere, pe fondul continuarii presiunilor generate de deteriorarea deficitelor gemene.  Deficitul bugetar pentru primele zece luni ale anului 2019 este de 2,8 la suta din PIB, mai mare cu 0,6 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului precedent. Cheltuielile cu personalul si-au continuat tendinta ascendenta (+20 la suta fata de aceeasi perioada a anului precedent), in contextul implementarii legii salarizarii unitare. In plus, cheltuielile cu asistenta sociala au avansat cu 11 la suta fata de primele zece luni ale anului 2018, iar noua lege a pensiilor va duce la o crestere suplimentara a costurilor atat prin majorarea punctului de pensie, cat si a indemnizatiei sociale. Cheltuielile cu asistenta sociala, cumulate cu cele de personal, ar reprezenta 85 la suta din veniturile fiscale la finalul anului 2022, ceea ce lasa autoritatilor o marja ingusta de manevra in cazul intrarii pe o tendinta descendenta a ciclului economic. Totodata, Romania se claseaza pe penultimul loc la nivel european ca proportie a veniturilor fiscale in PIB (27 la suta, comparativ cu 40 la suta media UE), ceea ce demonstreaza existenta unui spatiu amplu pentru cresterea capacitatii de colectare.   Desi Romania face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate si crestere, deficitul bugetar cash (metodologie nationala) este estimat la 4,43 la suta din PIB pentru finalul anului 2019, iar deficitul structural este asteptat sa se deterioreze cu 0,8 puncte procentuale fata de anul 2018, contrar recomandarilor Comisiei Europene de realizare a unei ajustari structurale de 1,8 la suta din PIB in anul 2019 si respectiv 1 la suta in anul 2020, urmand sa ajunga la 4,4 la suta din PIB in anul 2020. Tot din perspectiva stabilitatii la nivel macroeconomic, adancirea dezechilibrului extern continua sa reprezinte o preocupare deosebit de importanta. Deficitul de cont curent exprimat ca pondere in PIB a continuat sa se majoreze intr-un ritm accelerat in raport cu aceeasi perioada a anului precedent (de la 3,9 la suta la 5 la suta in T3/2019, date cumulate pe patru trimestre, in principal pe seama adancirii soldului negativ al balantei comerciale), Romania fiind printre tarile UE cu cele mai ridicate valori ale indicatorului, existand perspective de continuare a deteriorarii. O sursa importanta a deficitului comercial, alaturi de comertul cu produse chimice si combustibili, este reprezentata de comertul cu produse agroalimentare. Soldul negativ al balantei comerciale pe acest segment a cunoscut un avans important in ultimii ani. Factorii de risc au fost atenuati intr-o oarecare masura de faptul ca cresterea economica din Romania a ramas peste cea medie a zonei euro, sprijinind procesul de convergenta, iar structura cresterii s-a ameliorat prin majorarea aportului investitiilor, desi volatilitatea istorica a acestora continua sa fie o sursa de preocupari. In plus, atat rata somajului, cat si gradul de ocupare a fortei de munca au continuat sa se imbunatateasca, iar pe ansamblul economiei, productivitatea muncii a ramas pe o traiectorie ascendenta (+4,4 la suta in trimestrul al doilea al anului curent, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent), fiind insa din nou devansata de dinamica veniturilor salariale. Desi Romania a avut una dintre cele mai mari cresteri ale productivitatii in ultimii zece ani la nivel european, majorarea costurilor cu salariile peste valoarea acesteia poate avea un impact advers asupra competitivitatii firmelor pe plan intern si extern. Mentinerea unei politici salariale bugetare expansioniste, cu impact asupra amplificarii cererii agregate excedentare din economie este de natura sa ingusteze spatiul fiscal de actiune eventualitatea unei decelerari a dinamicii activitatii economice. Mai mult, orice impuls suplimentar ce ar stimula consumul populatiei, in detrimentul investitiilor, ar putea avea ca efect acumularea de presiuni inflationiste, dar si adancirea deficitului de cont curent. In acest sens, implementarea unei politici fiscale echilibrate, atat pe partea de venituri, cat si pe cea de cheltuieli, poate conduce la diminuarea vulnerabilitatilor macroeconomice si este de natura a sustine o crestere a veniturilor angajatilor in tandem cu cea a productivitatii muncii.   Acest risc intern poate genera interactiuni cu cel de-al doilea risc sistemic ridicat, de natura externa, respectiv reducerea increderii investitorilor in economiile emergente. Incertitudinea economica pe plan international este in crestere, iar riscurile pe termen mediu se mentin la un nivel insemnat. De la inceputul acestui an, ritmul de crestere economica la nivel global s-a mentinut pe o tendinta descrescatoare, in principal pe fondul evolutiei productiei industriale si a diminuarii increderii investitorilor, in contextul conflictelor comerciale. In zona euro, decelerarea ritmului activitatii economice a fost rezultatul reducerii exporturilor si a investitiilor, reflectand incetiniri ale cresterii economice peste asteptari in anumite state, intre care Germania si Italia. Avand in vedere ca aceste doua tari reprezinta principalii parteneri comerciali ai Romaniei, eventualele evolutii nefavorabile se pot resimti mai amplu si la nivelul tarii noastre. Procesul iesirii Marii Britanii din UE a contribuit la randul sau la mentinerea incertitudinilor economice si financiare la un nivel apreciabil. Noul termen de parasire a blocului comunitar a fost stabilit nu mai tarziu de 31 ianuarie 2020. Aceste elemente cuplate cu factori caracteristici tarilor din regiunea emergenta din care face parte si Romania pot determina o probabilitate mai ridicata de contagiune intre state in situatia unei diminuarii a increderii investitorilor. Incertitudinile cu privire la evolutiile economice viitoare au determinat principalele banci centrale sa continue politica monetara acomodativa. Conditiile financiare deosebit de favorabile au creat premisele acumularii de vulnerabilitati, in special pe segmentul companiilor nefinanciare. In cazul firmelor, cresterea indatorarii poate fi problematica in ipoteza unor evolutii macroeconomice adverse, in contextul in care nivelul datoriilor inregistreaza maxime istorice atat in cazul economiilor dezvoltate, cat si in cel al statelor emergente. Ratele reduse ale dobanzilor, combinate cu aplatizarea curbelor de randament, pun presiune pe profitabilitatea institutiilor financiare, incurajeaza strategiile concentrate pe cautarea randamentelor superioare si cresc riscurile legate de evaluarea preturilor activelor in momentul reluarii conduitei restrictive a politicilor monetare. Factorii expusi au condus la mentinerea unui nivel ridicat al riscului privind reducerea increderii investitorilor in economiile emergente, in perioada urmatoare estimand, insa, o crestere fata de evaluarea de la data ultimului Raport. Capacitatea autoritatilor de gestionare a acestui risc, Inclusiv din punctul de vedere al unor potentiale retrageri de capital din economiile emergente, va depinde de conditiile macroeconomice si financiare ale respectivelor state din acel moment, iar utilizarea doar a instrumentelor de politica monetara nu va fi suficienta pentru contracararea efectelor negative asupra economiei. In aceasta situatie, la nivel national, se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corectii in privinta politicii fiscal-bugetare, coroborat cu implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere, aceste elemente fiind esentiale pentru mentinerea stabilitatii financiare si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse. Implementarea masurilor continute in "Planul national de adoptare a monedei euro" reprezinta solutia pentru indeplinirea celor mentionate mai sus. De asemenea pe plan intern, riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar s-a manifestat in continuare , insa s-a remarcat o tendinta de atenuare a acestuia comparativ cu momentul Raportului anterior. Parlamentul a amendat cadrul normativ privind darea in plata in cursul anului 2019. Anumite prevederi ale noii legi au vizat definirea impreviziunii, dar Curtea Constitutionala le-a declarat neconstitutionale in luna noiembrie 2019, alaturi de aspecte legate de prezumtia de impreviziune in favoarea consumatorului care formuleaza o notificare de dare in plata, mentinand caracterul mai restrictiv al apelului la aceasta procedura, ceea ce este de natura sa limiteze hazardul moral indus de modificarea legislativa efectuata. Pe fondul evolutiilor privind echilibrele macroeconomice interne, structura si costul finantarii deficitului de cont curent si a deficitului bugetar se mentin la un nivel de risc moderat, in conditiile de supraabundenta a lichiditatii pe piata internationala, fiindu-le asociate perspective de majorare in perioada urmatoare. Finantarea deficitului contului curent ramane doar partial asigurata prin fluxuri stabile, non-generatoare de datorie externa. Spre deosebire de perioada in care deficitul de cont curent era integral finantat prin astfel de fluxuri (intervalul 2013 - 2017), la finalul lunii septembrie 2019, acest raport, intre surse stabile si nivelul deficitului, s-a redus pana la 81 la suta. Pe celalalt palier al acestui risc, randamentele obligatiunilor guvernamentale au inregistrat o scadere a valorilor pana la nivelul celor din primele luni ale anului 2018, dar evolutiile din luna septembrie 2019 indica o reluare a tendintei ascendente in cazul randamentelor, marcata, totodata, si de o amplificare a volatilitatii acestora. Evolutiile se inscriu in linia celor observate la nivel regional si reflecta preocuparile investitorilor referitoare la accentuarea incertitudinilor privind politicile economice si comerciale si ale implicatiilor pe care acestea le au asupra economiei mondiale. Necesarul de finantare a statului este estimat ca va fi cu 28 la suta6 mai ridicat la finalul anului 2019 comparativ cu anul precedent, pe fondul cresterii cheltuielilor cu personalul si a celor cu asistenta sociala, dar si datorita colectarii veniturilor sub asteptari, urmand sa ajunga la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Implementarea unei politici fiscale echilibrate si asigurarea unui cadru fiscal previzibil si transparent sunt necesare pentru a diminua presiunea asupra deficitului bugetar, dar si a celui de cont curent, respectiv pentru a mentine increderea investitorilor, in conditiile in care costurile de finantare ale Romaniei sunt deja cele mai ridicate din regiune. Riscul privind nerambursarea creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental s-a mentinut la un nivel scazut. Calitatea activelor bancare s-a consolidat, pe fondul unui cost al riscului prezent redus si al unui cadru economic favorabil. Rata creditelor neperformante s-a diminuat, atingand 4,6 la suta in luna septembrie 2019, insa viteza de ajustare s-a temperat treptat in ultimii doi ani, pe fondul unui proces de curatare a bilanturilor mai putin activ. Nivelul ratei ramane in banda intermediara de risc, conform ABE, dar este inca superior valorii medii inregistrate in UE (3 la suta, iunie 2019). Aceasta dinamica s-a reflectat si in structura, la nivelul sectorului companii, respectiv al populatiei. In ansamblu, sanatatea financiara a companiilor cu credite s-a mentinut peste cea consemnata la nivelul agregat al tuturor firmelor din economie. Calitatea portofoliului de credite bancare acordate firmelor a continuat sa se amelioreze, situandu-se pentru prima data sub pragul de alerta al ABE, intrand, astfel, in categoria intermediara de risc. Similar, pozitia financiara a populatiei s-a imbunatatit, pe fondul evolutiilor pozitive ale avutiei nete, dar si ale veniturilor disponibile. Urmare masurilor prudentiale adoptate de BNR si implementate de la inceputul acestui an, gradul de indatorare al sectorului a inregistrat o diminuare importanta, semnaland eficienta calibrarii instrumentului in reasezarea activitatii de creditare pe baze mai sustenabile, in conditiile consolidarii accesului la finantare al populatiei. Astfel, capacitatea populatiei de rambursare a imprumuturilor s-a  ameliorat, rata creditelor neperformante situandu-se la 4,3 la suta. Pe anumite segmente, insa, se remarca o accentuare a riscului de credit, la nivelul imprumuturilor in lei observandu-se o majorare a expunerilor neperformante atat la nivel agregat (7 la suta), cat si pe principalele categorii de produse destinate populatiei. Cresterea expunerilor neperformante aferente creditelor in lei acordate populatiei este un semnal de avertizare timpurie care necesita o monitorizare atenta, mai ales in conditiile in care la finalul lunii septembrie 2019, rata anuala de nerambursare a inregistrat o usoara crestere pe segmentul creditelor de consum comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. In plus, se preconizeaza ca aceasta evolutie sa continue pe parcursul urmatorului an, probabilitatea de nerambursare fiind estimata sa creasca cu 0,44 puncte procentuale in cazul creditelor ipotecare, respectiv cu 0,5 puncte procentuale la nivelul imprumuturilor de consum negarantate. Mai mult, o dinamica similara este asteptata si la nivelul companiilor nefinanciare, prognoza probabilitatii de nerambursare indicand o posibila deteriorare a capacitatii de plata, in ipoteza continuarii tensionarii echilibrelor macroeconomice (estimarile arata un avans pana la o valoare medie de 4,5 la suta al probabilitatii de nerambursare in septembrie 2020, comparativ cu 2,9 la suta la momentul actual).      

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Prognoza meteo: A venit PRIMAVARA! Vin temperaturi ridicate
Un chinez A SPERIAT medicii de la Pantelimon: S-a prezentat la spital pentru ca se simtea rau
Lui Orban i-a venit O IDEE: Taie de la demnitari ca sa dubleze alocatiile
Alocatiile pentru copii ar putea DISPAREA! A confirmat si Citu
China va construi o fabrica de masti medicinale in ȘASE ZILE!
12 medalii pentru "tricolori" la Campionatele Balcanice
PSD incepe curatenia de primavara, CONCEDIAZA femeile de serviciu
Audierea ministrului Finantelor: Teodorovici, in "tragedia liliacului". Nimic nu e scurt la mine. Apucati-va de stand-up
Tarom si CEO, pe marginea prapastiei: Mai au bani sa functioneze doar pana in martie
Milioane de romani sunt in ALERTA din cauza caldurii
Coronavirusul provoaca nebunie! Jaf ARMAT pentru hartie igienica
Dupa Scotia, inca o tara scoasa FORȚAT din UE vrea sa se rupa de Regatul Unit
Traian Basescu a fost reclamat la CNCD: Maghiarii il acuza de discriminare
Tara care functioneaza de mai bine de un an FARA GUVERN!
"Multe date despre calitatea aerului au fost tinute la secret! 23.000 de decese din cauza poluarii pe an"