Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

Cifrele de la care pleaca guvernarea liberala! Nu e bine deloc

publicat 2019-10-24 19:45:15 (Money.ro)

Cifrele de la care pleaca guvernarea liberala! Nu e bine deloc Programul de Guvernare cu care Partidul Social Democrat a castigat alegerile generale a reprezentat cea mai mare vanzare de iluzii din istoria recenta a Romaniei. Riscul stagnarii, cel investitional, al institutiilor slabe si capactitatii administrative reduse, al competitivitatii industriale limitate sunt provocari imediate in contextul guvernarii care s-a incheiat, se arata in preambulul Programului de guvernare al PNL. Inainte sa prezinte obiectivele pe care le are, documentul prezinta situatia economica actuala, in optica liberalilor. Practic, de aici se pleaca.   Indicatorii macroeconomici   Modelul economic promovat de PSD bazat pe stimularea artificiala a consumului, cu un exces in anul 2017, a dus la scaderea productivitatii, lipsa investitiilor si temperarea abrupta a cresterii economice in 2018 si 2019. Cresterea economica este prognozata de Comisia Europeana sa incetineasca la 4,0% anul acesta si 3,7% in 2020 daca nu va aparea vreun soc pe plan international (ipoteza unor conditii externe stabile), contrar prognozelor oficiale ale Guvernului de 5,5%-5,7%.   Avansul PIB in fiecare trimestru din perioada 2018-2019 s-a mentinut la un nivel moderat, intre 4% si 5%, comparativ cu anul 2017 cand cererea de consum amplificase avansul economiei la 7,0%, consumul privat crescuse cu 10,0%, iar investitiile abia cu 3,5%. A urmat in 2018-2019 deteriorarea structurii cresterii economice.     Pe parcursul perioadei de guvernare PSD, oferta nu si-a gasit corespondent in cererea interna sau externa, astfel incat cresterea economica a fost alimentata de consumul privat si de acumularea stocurilor. Contributia exporturilor a fost inferioara celei a importurilor, iar exportul net negativ a condus in aceeasi masura la franarea economiei. Semnalele recente sunt la fel de ingrijoratoare, mai ales prin faptul ca nu exista stabilitate si coerenta in structura cresterii economice.   Intr-adevar, activitatea economica a primit in trimestrul al II-lea o gura de oxigen dinspre sectorul constructiilor, deosebit de alert in dinamica. Dar, influenta a fost una cu un grad de volatilitate ridicat, deja observandu-se in luna august temperarea dinamicii lucrarilor de constructii.   Ingrijorator in deteriorarea structurii cresterii economice este aparitia altui element conjunctural, respectiv consumul guvernamental a carui sursa a provenit din achizitiile de bunuri si servicii, contribuind la cresterea temporara a deficitului public. Consumul guvernamental volatil, inexistent in perioadele precedente, a adus neasteptat un plus la cresterea PIB de 1,9 puncte procentuale din avansul total de 4,4%.   Din pacate, oferta, prin componenta sa de baza, respectiv industria, care ar fi trebuit sa aiba o crestere solida si echilibrata, se afla in cea mai slaba performanta din perioada post-criza, iar acest lucru se vede si in comportamentul stocurilor, care au ajuns brusc la o contributie negativa ingrijoratoare la cresterea economica (-3,7 puncte procentuale). Astfel, plusul de investitii din sectorul constructiilor, precum si consumul guvernamental neasteptat au fost alimentate din stocuri si din importuri.   Investitiile durabile, cele referitoare la achizitiile de utilaje pentru productie si reparatiile capitale, sau investitiile in infrastructura nu se vor consolida in perioada urmatoare daca nu se schimba abordarea politica actuala.   Dupa ce in prima parte a anului industria dadea semne de slabiciune, iar cresterea era inspre nivelul stationar raportata la perioadele similare din 2018, incepand din iunie a urmat o contractie severa, cu 6,2% peste asteptari. Acesta nu a fost un aspect conjunctural, deoarece in august productia a scazut cu 7% in termeni anuali, evidentiind clar existenta unor probleme structurale.   Problemele structurale aparute in industrie sunt erodarea competitivitatii ca efect al modelului economic promovat de PSD, efectele OUG 114/2018 asupra sectorului energetic, presiunile mari pe costuri din exagerarea cresterii salariului minim in activitatile producatoare de bunuri de consum si importurile tot mai competitive.   Potrivit INS, in primele 8 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similara din 2018, productia industriala (serie bruta) a fost mai mica cu 1,6%, din cauza scaderilor inregistrate de industria extractiva (-2,4%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-2,2%) si industria prelucratoare (-1,5%). In prognoza de primavara a CNSP se estimase o crestere nerealista a productiei industriale cu 5,2% pe anul 2019, corelat cu o crestere a PIB-ului cu 5,5%.   Una dintre cauzele majore care a dus la deteriorarea structurii cresterii economice este modelul economic PSD bazat pe stimularea excesiva a consumului, care a provocat o tensionare a discrepantei dintre dinamica productivitatii si cresterea castigurilor salariale. Dimpotriva, acestea doua ar fi trebuit sa fie corelate pentru a mentine dezvoltarea economica sustenabila si pentru a nu crea dezechilibre in viitor.     Pentru corectia structurii cresterii economice este nevoie de o stimulare echilibrata a principalelor componete ale cheltuielilor si de revenirea ofertei primare (industria), alaturi de consolidarea traiectoriei de crestere a serviciilor. Pe termen mediu, se impune implementarea unor politici liberale care sa majoreze PIB-ul potential prin utilizarea eficienta a factorilor de productie, cresterea productivitatii si demararea investitiilor durabile (infrastructura, reparatii capitale, utilaje).   Inflatia si deficitele in zona dezechilibrelor   Pe langa faptul ca a franat potentialul de dezvoltare a economiei, modelul economic PSD a generat inflatie si a amplificat anticipatiile inflationiste, asa cum era de asteptat inca de acum doi ani.   Rata inflatiei a devenit pozitiva in 2017 si a depasit 4% in ianuarie 2018, sub influenta factorilor legati de oferta cumulat cu cei determinati de cererea excesiva. In plus, in octombrie 2017 si ianuarie 2018 populatia a fost semnificativ afectata de majorarile de tarife la energia electrica si termica, au urmat apoi majorari succesive de preturi la gaze in perioada ianuarie-aprilie 2018 si o noua runda de majorari substantiale la energie electrica si gaze in luna august. Preturile la combustibili au explodat si ele in perioada septembrie 2017-iunie 2018 pana la cresteri anuale de 17,4% in iunie 2018. Toate aceste majorari ale preturilor de baza au lovit tocmai in populatia cu venituri reduse, care este dependenta de plata facturilor curente.   Inflatia de 3,5% din septembrie 2019, in crestere fata de septembrie 2018, pune in continuare presiune pe cei cu venituri reduse. Iar, daca ar fi sa ne intoarcem cu doi ani in urma, pretul mediu de consum la nivel national a crescut cu 8,7%, insa, in structura, se observa majorari substantiale ale preturilor unor produse si servicii de baza, precum legumele (+27,9%), combustibilii (+17,5%), gazele naturale (+10,7%), energia termica (+10,6%), energia electrica (+9,7%), apa si serviciile de salubritate (+10,0%) s.a.m.d.       Trecand dincolo de cadrul macroeconomic general, ajungem la alte vulnerabilitati care, in loc sa se tempereze, s-au amplificat. Este vorba de deficitul extern si cel bugetar. Accentuarea acestora in perspectiva apropiata, destul de probabila, va pune o presiune suplimentara asupra cursului de schimb.   Nivelul de echilibru pe termen lung pentru deficitul de cont curent este de 4% din PIB, insa datele pe primele 8 luni privind balanta de plati certifica avansul acestuia spre 5% in 2019 in cazul Romaniei, dupa ce in anul precedent s-a pozitionat la 4,5% din PIB. De altfel, prognoza de primavara 2019 a Comisiei Europene estimeaza ca deficitul extern se va adanci la 5,2%-5,3% din PIB in 2019-2020, un punct de vedere mai realist si justificat comparativ cu prognoza CNSP extrem de optimista (3,3%-2,9%).       Derapajul comercial s-a accentuat in 2018 si 2019, cand oferta a fost slabita de costurile ridicate, iar importurile au accelerat in defavoarea exporturilor. In 2019 a aparut si un impact extern nefavorabil asupra exporturilor romanesti ca urmare a deteriorarii cererii externe intracomunitare. Acest fenomen a fost unul previzibil, dar ignorat de PSD, care prin inconsecventa si impredictibilitatea deciziilor guvernamentale a destabilizat mediul economic si l-a descurajat in comportamentul investitional. Drept urmare, dezechilibrul extern a devenit o certitudine, cu o crestere a deficitului contului curent pana la 5% din PIB in 2019.       In prezent, situatia exporturilor de bunuri este una ingrijoratoare, la fel ca si a industriei, si se inrautateste in continuare, avand in vedere scaderea acestora in termeni anuali cu 2,5% in august, dupa alte doua reduceri succesive in iunie (-5,5%) si iulie (-0,8%), reflectand deteriorarea competitivitatii interne si cererea externa fragila.   In loc sa actioneze spre o temperare a deficitului extern, Guvernul PSD a contribuit la adancirea acestuia, prin cresterea in paralel a deficitului public. Astfel, deficitele gemene, public si extern, au evoluat ascendent, fiind in prezent in zona de risc maxim al depasirii pragurilor de 3% si 4%, considerate ca referinte pentru asigurarea echilibrelor pe termen lung.     Derapajul din 2016-2019 in perioada guvernarii PSD este o consecinta a punerii in aplicare a modelului economic bazat excesiv pe consum, cand s-a pus accent pe majorarea nesustenabila a cheltuielilor curente in dauna celor investitionale. Astfel, au fost alocate resurse insuficiente pentru cheltuielile de investitii cu efect multiplicator in economie, marile proiecte de infrastructura au fost amanate, fondurile europene nu au fost atrase, iar economia si-a limitat potentialul de crestere, fiind in situatia sustinerii din consum.   Corectia acestui dezechilibru va fi destul de dificila in anii ce vor urma daca ne uitam la dimensiunea actuala a deficitului structural. In loc sa scada in perioadele de crestere economica, pentru a avea spatiu de manevra in viitor in fata unor socuri externe, acesta a fost majorat agresiv de la 0,1% in 2015 la 1,7% in 2016 si 2,9%-3,0% din PIB in 2017-2018 (estimari ale CE in Prognoza de primavara 2019), si mai ingrijorator, intr-un ritm rapid, fara a tine cont de recomandarile Consiliului UE. Daca tendinta actuala va continua, fara o schimbare a modelului economic, este probabil ca deficitul structural sa ajunga la 4,8% din PIB in 2020, potrivit prognozei de primavara a Comisiei Europene, ceea ce va supune tara la restrictii din partea UE si va conduce la o ajustare negativa a rating-ului.     Romania se afla la un nivel redus al veniturilor fiscale (inclusiv din contributii sociale) in raport cu media UE (40%), acestea ajungand in 2018 la 25,5% din PIB, de la 27,5% in urma cu trei ani, situandu-se chiar sub nivelul anului 2009 (25,7%) cand tara noastra intrase deja intr-o recesiune severa. In aceasta situatie s-a ajuns prin aplicarea in sens invers a regulilor macroeconomice, adica veniturile fiscale in anii de crestere economica peste potential au scazut in PIB in loc sa creasca, in timp ce cheltuielile permanente s-au majorat. Ponderea cheltuielilor de personal a ajuns la 9,1% din PIB in anul 2018 si se estimeaza sa creasca la circa 10% din PIB in 2019. In aceste conditii, cheltuielile de investitii au fost sacrificate, fiind constranse sa se mentina sub 4% din PIB in guvernarea PSD, cel mai redus nivel, fapt care nu s-a mai intamplat in ultimii 14 ani.   Conform liberalilor, sunt necesare schimbari radicale ale politicii fiscal-bugetare in urmatorii ani, dar intr-un mod gradual si predictibil, care sa permita atat cresterea veniturilor bugetare care sa sustina majorarea veniturilor populatiei, fara erodarea puterii de cumparare prin inflatie, cat si stimularea investitiilor private din economie si demararea investitiilor in infrastructura publica, inclusiv prin absorbtia eficienta a fondurilor UE.                      

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Și-au dat DEMISIA! Olguta Vasilescu provoaca un cutremur in administratia locala
Bomba zilei: S-a aflat ce urma sa se intample cu pensiile in 2020
E oficial: Aceste pensii vor fi DESFIINȚATE!
Florin Citu, acuzatii GRAVE la adresa lui Dancila: Aici este partea dura
DEZVALUIRE: Pentru prima data, Basescu a spus ce bauturi consuma!
Se schimba CODUL RUTIER! Ce vrea sa faca Gabriela Firea
Veste BUNA pentru milioane de soferi. Anuntul facut de Gabriela Firea
Lovitura pentru Iohannis, chiar de la Guvernul Orban: Ii umbla la salariu!
Primarul TUDORACHE este "sabotat" cu patinoare slabe si scumpe
Primele imagini cu valiza NUCLEARA a lui Putin. Poate declansa un Al Treilea Razboi Mondial
A dat cu masina in gardul de la Cotroceni
Un fost sef al FISCULUI a calculat pretul "imposturii stiintifice". Este enorm
Povestea campionului european la box: Lungul drum din Letcaia, la Tokyo!
Ludovic Orban, dat afara?! PSD vrea deja sa dea Guvernul jos
VINE CRIZA economica?! Anuntul facut de BNR