Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

COMISIA EUROPEANA, un raport lung si plin de CRITICI DUREROASE la adresa Romaniei

publicat 2019-06-05 18:00:13 (Money.ro)

COMISIA EUROPEANA, un raport lung si plin de CRITICI DUREROASE la adresa Romaniei Romania se confrunta cu dezechilibre macroeconomice. In special, vulnerabilitatile sunt legate de scaderea competitivitatii prin costuri si de adancirea deficitului de cont curent in contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste si al unui mediu de afaceri imprevizibil. Initiativele legislative recente creeaza riscuri in ceea ce priveste functionarea sectorului financiar si pot dauna investitiilor private, se arata intr-un raport al Comisiei Europene. Aceasta a adresat un avertisment Romaniei cu privire la abaterea semnificativa constatata in 2018 si sugereaza Consiliului sa recomande corectarea acesteia.   Deficit structural peste nivel In prezent, Romania face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate si de crestere. In Programul sau de convergenta pentru 2019, Guvernul preconizeaza un deficit global de 2,8 % din PIB in 2019 si o reducere treptata a acestuia pana la 2,0 % din PIB in 2022. Pe baza soldului structural recalculat, se prevede ca obiectivul bugetar pe termen mediu, si anume un deficit structural de 1 % din PIB, nu va fi realizat pana la sfarsitul programului. Conform Programului de convergenta, se estimeaza ca ponderea datoriei publice in PIB va ramane sub 40 % pana in 2022. Scenariul macroeconomic care sta la baza acestor previziuni bugetare este favorabil. In plus, nu s-au oferit suficiente detalii privind masurile necesare pentru atingerea tintelor de deficit bugetar planificate.   Abatere a celebrului MTO La 22 iunie 2018, Consiliul a decis, in conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ("TFUE"), ca in 2017 Romania a inregistrat o abatere semnificativa constatata de la obiectivul bugetar pe termen mediu (celebrul MTO). Avand in vedere abaterea semnificativa constatata, Consiliul a recomandat Romaniei, la 22 iunie 2018, sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca rata de crestere nominala a cheltuielilor publice primare nete nu va depasi 3,3 % in 2018 si 5,1 % in 2019, ceea ce corespunde unei ajustari structurale anuale de 0,8 % din PIB in fiecare an. Cheltuielile publice primare nete cuprind cheltuielile publice totale, mai putin cheltuielile cu dobanzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din fondurile Uniunii si modificarile nediscretionare ale cheltuielilor cu indemnizatiile de somaj. La 4 decembrie 2018, Consiliul a constatat ca Romania nu a luat masuri eficace pentru a da curs recomandarii Consiliului din 22 iunie 2018 si a emis o recomandare revizuita. In noua sa recomandare, Consiliul a solicitat Romaniei sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca rata de crestere nominala a cheltuielilor publice primare nete nu va depasi 4,5 % in 2019, ceea ce corespunde unei ajustari structurale anuale de 1,0 % din PIB. Consiliul a constatat ca Romania nu a luat masuri eficace pentru a da curs recomandarii Consiliului din 4 decembrie 2018. Mai mult decat atat, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pe 2018, s-a constatat ca Romania a inregistrat o abatere semnificativa de la ajustarea recomandata in 2018. In conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE si cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, la 5 iunie 2019, Comisia a adresat Romaniei un avertisment prin care semnala ca s-a constatat in 2018 o abatere semnificativa de la traiectoria de ajustare in vederea atingerii obiectivului structural pe termen mediu. Consiliul a adoptat o noua recomandare in care a confirmat necesitatea ca Romania sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca rata de crestere nominala a heltuielilor publice primare nete nu va depasi 4,5 % in 2019, ceea ce corespunde unei ajustari structurale anuale de 1,0 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primavara anului 2019, exista riscul unei abateri de la ajustarea recomandata de Consiliu in 2019.   Deficit mai mare de 3%   Pentru 2020, Consiliul a recomandat Romaniei sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca rata de crestere nominala a cheltuielilor publice primare nete nu va depasi 5,1 %, ceea ce corespunde unei ajustari structurale anuale de 0,75 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primavara anului 2019, in ipoteza mentinerii politicilor actuale, exista riscul ca in 2020 sa se inregistreze o abatere de la ceasta cerinta. In plus, previziunile Comisiei din primavara anului 2019 indicau faptul ca deficitul public va depasi, in 2019 si in 2020, valoarea de referinta de 3% din PIB prevazuta in tratat. In general, Consiliul considera ca, avand in vedere deteriorarea puternica a perspectivelor bugetare, pentru a se respecta dispozitiile Pactului de stabilitate si de crestere vor fi necesare masuri suplimentare semnificative incepand din 2019, in conformitate cu recomandarea adresata Romaniei, astfel incat sa se corecteze abaterea semnificativa constatata de la traiectoria de ajustare in vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.   Doua rectificari bugetare care s-au abatut de la reguli   La planificarea bugetului sau, Romania nu tine seama in mod constant de prevederile inscrise in cadrul sau fiscal-bugetar. Regula privind deficitul structural la nivel national impune respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu sau convergenta catre acest obiectiv, si anume un deficit structural care sa nu depaseasca 1 % din PIB. In 2016, Romania s-a abatut de la obiectivul bugetar pe termen mediu si se afla, de atunci, pe o traiectorie divergenta, nerespectand regula privind deficitul national. Cele doua rectificari ale bugetului pentru 2018 adoptate in toamna anului 2018 s-au abatut din nou de la mai multe reguli auxiliare care interzic cresterea plafoanelor de deficit si de cheltuieli in timpul unui exercitiu bugetar aflat in curs. Bugetul pentru 2019, adoptat de Guvern in februarie 2019 si aprobat de Parlament in martie, s-a abatut din nou de la mai multe reguli fiscal-bugetare, inclusiv de la regula privind deficitul structural. In plus, la fel ca in anii precedenti, autoritatile nu au trimis Parlamentului, pana la termenul prevazut de lege, si anume luna august, o actualizare a strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, subminand astfel rolul de orientare al acestuia. De asemenea, tot ca in anii anteriori, autoritatile nu si-au respectat obligatia de a semna o declaratie in care sa se angajeze ca bugetul pentru 2019 si strategia fiscal-bugetara respecta regulile fiscal-bugetare si principiile responsabilitatii fiscal-bugetare.   Respectarea obligatiilor fiscale ramane scazuta In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, diferenta dintre veniturile care se asteapta sa fie realizate in teorie si veniturile incasate efectiv ramane foarte mare. Economia informala reprezinta, prin marimea sa, o provocare suplimentara pentru respectarea obligatiilor fiscale, iar nivelurile ridicate ale muncii nedeclarate priveaza bugetul de stat de resurse semnificative. In plus, prevalenta platilor in numerar faciliteaza evaziunea fiscala. In cursul anului trecut, Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste recomandarea specifica tarii care i-a fost adresata in repetate randuri de a consolida respectarea obligatiilor fiscale si colectarea impozitelor. Introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic, conectate la sistemul informatic al administratiei fiscale avanseaza destul de incet. Administratia fiscala ia masuri in vederea instituirii unui sistem de evaluare a riscurilor pentru auditarea contribuabililor.   Stabilitatea sectorului financiar, grav afectata   Dupa mai multi ani de eforturi sustinute de consolidare a sectorului financiar, stabilitatea financiara a fost din nou afectata in 2018 de un set de initiative legislative ale Guvernului si Parlamentului. Taxa pe activele bancare adoptata de guvern printr-o ordonanta de urgenta la sfarsitul lunii decembrie 2018, fara realizarea unei evaluari a impactului sau a unei consultari cu partile interesate, a generat ingrijorari serioase legate de impactul sau negativ asupra situatiei prudentiale a bancilor, asupra aplicarii politicii monetare si, in ultima instanta, asupra investitiilor si cresterii economice. Modul in care a fost adoptata si dispozitiile acesteia au avut un efect negativ semnificativ asupra cursului de schimb valutar, asupra capacitatii guvernului de a obtine imprumuturi pe piata si, in cele din urma, asupra perceptiei pe care partile interesate o au in ceea ce priveste riscurile operationale. Desi unele aspecte controversate ale taxei au fost modificate in martie 2019, modificarile au fost adoptate tot printr-o ordonanta de urgenta a guvernului si fara o evaluare a impactului. Au fost eliminate aspectele cele mai problematice ale taxei pe activele bancare, cele referitoare la valoarea totala a activelor. Cu toate acestea, in noua sa forma, taxa poate denatura stimulentele pentru contractarea de credite, ceea ce ar putea duce la o alocare necorespunzatoare a creditelor in economie. Ar trebui evaluate implicatiile potentiale ale acestor modificari pentru transmisia politicii monetare. Desi declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala in martie 2019, mai multe initiative legislative adoptate de Parlament la sfarsitul anului 2018 au exercitat o presiune suplimentara asupra sectorului bancar si au consolidat perceptia generala de imprevizibilitate a cadrului juridic. Experienta anterioara arata ca este posibil ca astfel de initiative sa fie relansate de catre legiuitor.   Pericolul pensiilor Noua lege a pensiilor, adoptata de Parlament in decembrie 2018, este susceptibila sa puna in pericol sustenabilitatea finantelor publice. Punctul de pensie, adica principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor, urmeaza sa fie majorat cu 15 % in septembrie 2019 si cu 40 % in septembrie 2020. Legea pensiilor ar urma sa modifice o serie de parametri utilizati pentru calcularea pensiilor. In special, se preconizeaza ca valoarea punctului de pensie va creste, deoarece factorul de indexare utilizat la calcularea pensiilor existente nu ar mai urma cresterea preturilor, ci ar fi raportat permanent la cresterile salariilor si ale preturilor. In plus, perioada de cotizare utilizata la calcularea unei pensii va fi scurtata, ceea ce va duce la cresterea cheltuielilor cu pensiile noi. Pe de alta parte, eliminarea indicelui de corectie pentru pensiile noi (care stabilea o legatura partiala intre prima pensie si salariu) va atenua cresterea globala a cheltuielilor cu pensiile cauzata de ceilalti parametri. Anumite probleme structurale care afecteaza adecvarea pensiilor raman nesolutionate. Varsta medie efectiva de pensionare este apropiata de media UE, dar nu este aceeasi pentru femei si barbati. Acest lucru, cuplat cu o perioada de contributie mai scurta in cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerabil intre barbati si femei.   Reforma sistemului de pensii a fost diluata Reforma sistemului de pensii introdusa in 2008 a fost diluata treptat. Dupa amanari repetate ale majorarilor programate ale contributiilor la fondurile de pensii din cel de al doilea pilon, care ar fi trebuit sa ajunga la 6 % din salariile brute pana in 2016, contributiile au fost reduse la 3,75 % din salariile brute incepand din 2018. Fondurile de pensii din cel de al doilea pilon au fost slabite si mai mult printr-o serie de masuri adoptate de guvern printr-o ordonanta de urgenta la sfarsitul anului 2018. Contributiile la aceste fonduri au devenit optionale dupa o perioada de contributie de minimum cinci ani. S-au inasprit semnificativ cerintele de capital minim pentru societatile de administrare a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon, ceea ce creeaz un risc de iesire de pe piata din Romania a societatilor de administrare a unor astfel de fonduri. Comisioanele de administrare percepute pentru contributiile brute au fost, de asemenea, reduse in mod semnificativ, ceea ce ar putea afecta rezultatele financiare ale societatilor de administrare a fondurilor si ar putea mari probabilitatea iesirii lor de pe piata. Acest lucru ar putea avea implicatii negative asupra dezvoltarii pietei locale de capital si a grupului investitorilor institutionali, privand totodata economia de o sursa atat de necesara de investitii pe termen lung. In plus, slabirea sau abandonarea celui de al doilea pilon de pensii va face ca veniturile din pensii sa fie mai putin diversificate si va expune pensiile unor riscuri politice si demografice mai ridicate. In martie 2019, prin intermediul unei ordonante de urgenta, guvernul a mentinut noile cerinte de capital minim pentru societatile de administrare a fondurilor, dar a amanat pentru decembrie 2019 termenul pentru plata integrala a capitalului suplimentar. Alte dispozitii ale ordonantei de urgenta din decembrie 2018 care pun in pericol viabilitatea fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon raman neschimbate.   Sistem de educatie cu mari carente   Problemele legate de calitatea si caracterul incluziv al sistemului de educatie si formare au un impact negativ asupra potentialului Romaniei de a asigura o crestere favorabila incluziunii. Cheltuielile cu educatia raman printre cele mai scazute din UE, in special in ceea ce priveste anii de scolarizare care au un rol decisiv in a preveni parasirea timpurie a scolii (care ramane la un nivel ridicat), a asigura egalitatea de sanse si a reduce inegalitatile mai tarziu in viata. Participarea copiilor prescolari la o educatie si ingrijire de calitate ramane sub media UE, inclusiv din cauza lipsei de structuri. Acest lucru are implicatii asupra participarii femeilor pe piata fortei de munca, precum si asupra dobandirii timpurii de competente. Se inregistreaza intarzieri in modernizarea retelei de scoli si in optimizarea lor astfel incat sa se tina cont de tendintele demografice, 10 % din scoli fiind supraaglomerate, in timp ce 58 % dispun de capacitati excedentare. Se constata probleme considerabile in ceea ce priveste dobandirea de competente de baza si competente digitale de catre populatie. Capacitatea cadrelor didactice de a aplica o abordare centrata pe elevi nu este dezvoltata suficient. Disparitatile dintre mediul rural si cel urban persista, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continua sa aiba un acces limitat la un invatamant  calitate si favorabil incluziunii.   Presiuni pe piata fortei de munca   Piata fortei de munca se confrunta cu presiuni crescande, in conditiile in care rata somajului (4,2 % in 2018) este foarte scazuta, forta de munca este in scadere, iar lipsa de personal calificat persista. Rata de activitate a femeilor este scazuta, mai ales in randul femeilor tinere si de varsta mijlocie. Acest lucru se datoreaza in principal responsabilitatilor personale si familiale si integrarii scazute a copiilor cu varsta cuprinsa intre 0 si 3 ani in structuri formale de ingrijire. Politicile active in domeniul pietei fortei de munca ofera un raspuns limitat la nevoile pietei fortei de munca, masurile fiind axate in principal pe oferirea de stimulente financiare, mai degraba decat pe abordari personalizate, globale. Intarzierea reformei planificate a serviciului public de ocupare a fortei de munca ramane un obstacol important in calea modernizarii serviciilor furnizate angajatorilor si somerilor. Disponibilitatea serviciilor de perfectionare si a serviciilor integrate este, de asemenea, deficitara. Competentele nu evolueaza in concordanta cu nevoile sectoarelor economice in crestere, 81 % dintre angajatori confruntandu-se cu dificultati in ocuparea locurilor de munca vacante. Sectorul tehnologiei informatiei si comunicatiilor este in crestere, in timp ce numarul romanilor cu varsta cuprinsa intre 20 si 29 de ani care detin o diploma in domeniile stiintei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii a scazut in perioada 2014-2016. In prezent, nu exista o evaluare globala sau sectoriala a nevoilor de competente si nu se realizeaza, in continuare, previziuni privind necesarul de competente, ceea ce impiedica adaptarea sistemului de educatie si formare la nevoile pietei fortei de munca. A inceput implementarea sistemului dual de educatie si formare profesionala, menit sa abordeze problema lipsei de personal calificat. Cu toate acestea, educatia si formarea profesionala este considerata in continuare o optiune secundara de catre elevi si parinti, iar rata de ocupare relativ scazuta in randul proaspetilor absolventi ai programelor de educatie si formare profesionala ridica problema relevantei acestor programe pentru piata fortei de munca. Invatamantul superior nu este aliniat suficient la piata fortei de munca. Desi rata de absolvire a invatamantului tertiar s-a dublat in ultimii zece ani, aceasta ramane la un nivel scazut.   Saracia, inca o mare problema   In ciuda imbunatatirilor recente, ratele saraciei si inegalitatii veniturilor raman ridicate, iar disparitatile regionale se accentueaza. Un roman din trei continua sa fie expus riscului de saracie si excluziune sociala, cele mai afectate grupuri fiind copiii, romii, persoanele cu handicap si persoanele in varsta. Calitatea si acoperirea serviciilor sociale sunt insuficiente, iar distributia teritoriala a acestora este inegala si necorelata cu nevoile specifice ale comunitatilor. Numai aproximativ 20 % din unitatile administrativ-teritoriale dispun de servicii sociale autorizate. De obicei, serviciile sunt concentrate in zonele mai bogate sau in zonele urbane, desi ele sunt cele mai necesare in zonele si regiunile mai sarace, rurale. Integrarea limitata a serviciilor de ocupare a fortei de munca, de educatie, de sanatate si a serviciilor sociale nu permite o incluziune durabila a diferitelor grupuri defavorizate. Persoanele cu handicap nu beneficiaza decat de sprijin limitat pentru a duce o viata independenta si pentru a avea acces la un loc de munca. Se constata foarte putine progrese in ceea ce priveste situatia comunitatii rome. Rata privarii de locuinta este cea mai ridicata din UE si are un efect negativ asupra incluziunii sociale. Politicile in domeniul locuintelor sunt descentralizate fara sa existe insa un cadru strategic, iar resursele financiare lipsesc adesea in comunitatile sarace. Indicatorul social de referinta utilizat ca baza pentru calcularea majoritatii prestatiilor sociale nu a fost actualizat din 2008 si s-a depreciat considerabil in comparatie cu salariul minim. Ca urmare, ratele saraciei in randul persoanelor cu o intensitate scazuta si foarte scazuta a muncii au crescut cu 50 % din 2010 pana in prezent. In plus, lucratorii cu contracte de munca atipice nu beneficiaza de o protectie sociala adecvata. Unul din trei lucratori cu contracte de munca atipice este expus riscului de deprivare materiala severa. Lucratorii zilieri si sezonieri nu au acces formal la prestatii sociale de somaj, de maternitate, de accident si de accident de munca. Punerea in aplicare a reformei privind venitul minim de incluziune, initiata in 2016, care ar spori acoperirea si caracterul adecvat al prestatiilor sociale, a fost din nou amanata pana in 2021.   Putine contracte de munca Dialogul social este caracterizat de procentul redus al contractelor colective de munca, in special la nivel sectorial, ceea ce se datoreaza si definitiei actuale a sectoarelor. Autoritatile au initiat planuri de revizuire a definitiilor sectoarelor economice, dar inca nu s-a ajuns la un acord. In afara cadrului de negociere colectiva, implicarea semnificativa si in timp util a partenerilor sociali in aspectele de politica si in reformele politicilor este limitata. Cea mai mare parte a dialogului social se desfasoara in mod formal, in cadrul Consiliului Economic si Social si al comisiilor de dialog social. Cu toate acestea, chiar daca a fost instituit un cadru de dialog si de consultare, stabilitatea si rolul acestor institutii au fost slabite in ultimul an.   Provocari pentru sistemul de sanatate   Sistemul de sanatate se confrunta cu numeroase provocari. Nivelul de finantare redus, utilizarea ineficienta a resurselor publice si lipsa reformelor limiteaza eficacitatea sistemului de sanatate. Emigrarea continua a fortei de munca a condus la un deficit considerabil de medici si de asistente medicale. Infrastructura sistemului de sanatate si prevalenta platilor informale constituie in continuare motive de ingrijorare. Persoanele care locuiesc in zonele rurale si grupurile vulnerabile au acces limitat la serviciile de asistenta medicala. La randul lor, acesti factori au un impact negativ asupra sanatatii populatiei, care ramane sub media UE, in ciuda imbunatatirilor recente. Se intarzie imbunatatirile atat de necesare ale asistentei medicale comunitare. Proiectul pilot de creare a unor centre de asistenta medicala comunitara a inceput cu intarziere, ceea ce are un impact asupra introducerii serviciilor de ingrijire integrate. Sectorul ingrijirii de lunga durata nu este pregatit sa faca fata imbatranirii rapide a populatiei. Exista foarte putine servicii de ingrijire la domiciliu si in centre de zi, iar acestea sunt concentrate in special in zonele cu venituri mai mari. Nivelul de acoperire si cheltuielile publice cu ingrijirea de lunga durata sunt printre cele mai scazute din UE, iar accesul la ingrijire de lunga durata, reabilitare si ingrijire paliativa este scazut.   Infrastructura, eterna problema Calitatea infrastructurii, inclusiv in sectorul transporturilor, al energiei, al deseurilor si al apelor reziduale, ramane scazuta si limiteaza perspectivele de crestere ale Romaniei. In ciuda investitiilor publice semnificative dupa aderarea Romaniei la UE, infrastructura fizica a tarii ramane subdezvoltata. Starea generala si fiabilitatea retelelor rutiere si feroviare sunt foarte slabe. Infrastructura nu tine pasul cu nevoile in materie de trafic generate de o economie in expansiune. Reteaua rutiera este una dintre cele mai putin dezvoltate din UE, iar reforma sectorului feroviar a ramas in urma. Emisiile de gaze cu efect de sera generate de transportul rutier au crescut puternic in ultimii cinci ani. In plus, nivelul foarte scazut al investitiilor in lucrari de intretinere a redus viteza de circulatie a trenurilor si a afectat timpul de livrare a marfurilor prin intermediul transportului feroviar. Transportul urban este afectat de subfinantarea cronica, de organizarea necorespunzatoare a sectorului si de slaba capacitate administrativa a furnizorilor locali. In plus, infrastructura din sectoarele energiei, deseurilor, apei si apelor reziduale si interconectarea retelelor energetice continua sa fie deficitare. Sistemul de gestionare a deseurilor este in continuare caracterizat de un nivel foarte redus de reciclare a deseurilor municipale si de rate foarte ridicate de depozitare a deseurilor. Exista in continuare provocari in ceea ce priveste atingerea tintei de eficienta energetica, in special din perspectiva eficientei energetice a cladirilor, care ar putea fi mult imbunatatita.   Capacitate scazuta de inovare Capacitatea generala de inovare a Romaniei ramane scazuta, iar competitivitatea sa viitoare este amenintata de decalajul mare dintre intreprinderile cu capital strain si cele nationale in materie de productivitate si inovare. Investitiile Romaniei in cercetare si dezvoltare sunt cele mai scazute din UE (0,5 % din PIB), iar cheltuielile publice pentru cercetare si dezvoltare au scazut si mai mult, de la 0,32 % din PIB in 2011 la 0,21% din PIB in 2017, ceea ce impiedica orice consolidare a capacitatilor. In consecinta, calitatea bazei stiintifice publice ramane foarte scazuta, iar legaturile dintre stiinta si mediul de afaceri nu sunt suficient de dezvoltate. Avand in vedere ca a scazut in continuare si numarul absolventilor de studii superioare in domeniile stiintei, tehnologiei, ingineriei si matematicii, lipsa de personal calificat reprezinta o provocare majora pentru potentialul de inovare al economiei romanesti. Digitalizarea este un factor esential pentru imbunatatirea inovarii si a competitivitatii tarii. Romania are rezultate slabe in ceea ce priveste numeroase componente ale Indicelui economiei si societatii digitale, inclusiv serviciile publice digitale, competentele digitale ale populatiei in ansamblu si digitalizarea intreprinderilor.   Investitii publice, progrese limitate Romania a inregistrat progrese limitate in ceea ce priveste abordarea recomandarii specifice adresate tarii de a consolida ierarhizarea in functie de prioritati a proiectelor de investitii publice si pregatirea acestora. Ministerul Finantelor Publice are sarcina de a intocmi o lista a proiectelor de investitii publice prioritare de peste 100 de milioane RON (21 de milioane EUR) si de a monitoriza implementarea acestora, insa proiectele sunt gestionate de ministerele de resort. Pe lista proiectelor prioritare se afla in prezent aproximativ 130 de proiecte, majoritatea in domeniul transporturilor. Majoritatea acestor proiecte prioritare ar putea fi cofinantate din fondurile UE. Absorbtia fondurilor UE este impiedicata de factori precum capacitatea administrativa limitata de a pregati, de a ierarhiza in functie de prioritati si de a pune in aplicare proiectele mari de investitii. In ciuda recentelor proiecte mari de infrastructura care sunt in curs de pregatire si de trimitere spre aprobare catre Comisia Europeana, lipsesc inca proiecte importante, cum ar fi autostrada Sibiu-Pitesti (care asigura legatura cu coridorul Rin-Dunare si coridorul Orient/Est-mediteraneean din cadrul TEN-T), iar implementarea in general continua sa inregistreze intarzieri. In plus, absorbtia fondurilor UE a fost determinata pana acum de proiecte elaborate pentru perioada de programare anterioara si nu a fost inca pusa la punct o rezerva de proiecte noi pentru actuala perioada de programare.   ...la fel si la achizitiile publice   Achizitiile publice eficiente sunt esentiale pentru realizarea unor obiective de politica importante in Romania, printre care se numara eficientizarea cheltuielilor publice, modernizarea administratiei publice, precum si promovarea inovarii si a cresterii durabile si favorabile incluziunii. Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste recomandarea specifica de imbunatatire a transparentei achizitiilor publice. Eficienta procedurilor de achizitii publice este in continuare problematica si exista riscul de afectare a caracterului ireversibil al anumitor masuri, in special in ceea ce priveste optimizarea controalelor ex-ante. Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice subliniaza importanta unui control unitar ex-ante efectuat de Agentia Nationala pentru Achizitii Publice. Initiativele legislative recurente risca sa submineze realizarea obiectivelor strategiei. Predictibilitatea si stabilitatea legislatiei in domeniul achizitiilor publice reprezinta in continuare provocari importante, iar strategia nationala in domeniul achizitiilor publice nu este pusa in aplicare pe deplin.   Politicile publice, tot mai imprevizibile   Procesul de elaborare a politicilor publice a devenit din ce in ce mai imprevizibil, ceea ce afecteaza mediul de afaceri. Un exemplu recent este adoptarea prin ordonanta de urgenta a guvernului, fara sa se fi realizat o consultare a partilor interesate sau o evaluare a impactului, a unui set de masuri de anvergura care afecteaza functionarea sectorului bancar, a societatilor de administrare de fonduri de pensii din cel de al doilea pilon si a companiilor din domeniul energiei si telecomunicatiilor. Evaluarile impactului legislatiei sunt in continuare o formalitate, iar calitatea si utilizarea efectiva a acestora variaza foarte mult de la un sector la altul. Controlul calitatii in ceea ce priveste evaluarile impactului legislatiei si elaborarea politicilor este aplicat numai intr-o masura limitata. Nu exista niciun mecanism durabil de monitorizare a politicilor bazat pe un sistem transparent de raportare si pe evaluari ex-post. De multe ori, initiative legislative importante sunt anuntate chiar inainte de adoptare. Gradul de implicare a partilor interesate in elaborarea si punerea in aplicare a reformelor este redus si exista rareori un dialog real intre parteneri, desi exista structurile institutionale relevante in acest sens. Procedurile administrative greoaie afecteaza in special intreprinderile mici si mijlocii. De exemplu, procedurile administrative greoaie aplicabile in cazul infiintarii de intreprinderi si cerintele reglementare impuse furnizorilor de servicii, inclusiv profesiilor reglementate, impiedica dezvoltarea intr-o masura mai mare a pietei. Adoptarea legislatiei relevante privind gestionarea resurselor umane in administratia publica este in continuare amanata. Gradul ridicat de fragmentare a responsabilitatilor si a resurselor afecteaza coerenta si disponibilitatea serviciilor publice furnizate, in special la nivel local. Strategiile nationale si regionale ale diferitelor servicii publice nu sunt bine transpuse in masuri integrate la nivel regional si local. Finantarea serviciilor publice este inegala pe teritoriul tarii si adesea nu corespunde nevoilor locale. Nu se tine seama de anumiti factori, cum ar fi o abordare strategica unitara pe tipuri de servicii, lacunele existente si necesitatea de a dezvolta noi servicii. Nu exista stabilitate si predictibilitate in ceea ce priveste veniturile de care dispun autoritatile locale. S-au intreprins actiuni limitate pentru imbunatatirea echilibrului dintre responsabilitatile care trebuie descentralizate si alocarea resurselor financiare care sa le permita autoritatilor locale sa furnizeze servicii de calitate. Sunt necesare actiuni suplimentare care sa consolideze capacitatea administrativa la nivel local.   Firmele de stat, lipsite de transparenta   Intreprinderile de stat joaca un rol important in sectoarele infrastructurilor critice, cum ar fi energia si transportul feroviar. Rezultatele economice si financiare ale acestor intreprinderi s-au imbunatatit in ultimul timp, pe fondul unui context macroeconomic favorabil. Cu toate acestea, transparenta si publicarea rezultatelor financiare si operationale nu s-au imbunatatit, iar regulile de guvernanta corporativa continua sa fie aplicate doar sporadic. Cateva exemple in acest sens sunt numirea in mod repetat a unor consilii de administratie interimare, ceea ce nu respecta spiritul legii, si neutilizarea instrumentelor disponibile de aplicare a legii pentru societatile care nu isi respecta obligatiile. Riscurile ca legislatia privind intreprinderile de stat sa fie slabita in mod substantial nu au disparut. Acest lucru reprezinta un regres in raport cu masurile luate pentru a da curs recomandarilor specifice tarii din 2015 si 2016. Drept urmare, sunt afectate conditiile esentiale de care depinde promovarea utilizarii eficiente a resurselor publice si se poate ajunge la distorsionarea deciziilor de investitii. Transferul dreptului de proprietate asupra catorva dintre marile intreprinderi de stat catre noul Fond Suveran de Dezvoltare si Investitii va necesita aplicarea temeinica a unor norme solide de guvernanta corporativa, atat la nivelul fondului, cat si la nivelul societatilor din portofoliul acestuia.   Ingrijorari mari legate de functionarea statului de drept   Evolutiile din ultimul an au generat preocupari cu privire la statul de drept si au amplificat ingrijorarile serioase care planau deja asupra ireversibilitatii si durabilitatii progreselor inregistrate anterior de Romania in ceea ce priveste reformarea sistemului judiciar si combaterea coruptiei la nivel inalt. Aceste aspecte sunt monitorizate in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare. In prezent, modificarile aduse celor trei legi ale justitiei sunt in vigoare si contin o serie de masuri care slabesc garantiile juridice pentru independenta sistemului judiciar. Este probabil ca aceste modificari sa submineze eficacitatea activitatii de zi cu zi a judecatorilor si a procurorilor si sa slabeasca increderea publicului in sistemul judiciar. Se exercita presiuni asupra institutiilor judiciare si asupra magistratilor, inclusiv prin infiintarea unei sectiuni speciale de urmarire penala pentru presupusele infractiuni comise de magistrati. Masurile in curs care vizeaza modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala ar avea un impact negativ asupra eficacitatii anchetelor si proceselor penale si ar restrange, totodata, definitia infractiunii de coruptie. Exista ingrijorari si in ceea ce priveste procesele de demitere si numire a magistratilor de nivel inalt. Comunicarile recente sugereaza ca s-ar putea reveni asupra masurilor legate de reforma sistemului judiciar.   Recomandarile   Astfel, Bruxelles-ul  recomanda Romaniei sa intreprinda actiuni astfel incat:   1. Sa asigure respectarea recomandarii Consiliului din XX iunie 2019 cu scopul de a corecta abaterea semnificativa de la traiectoria de ajustare in vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Sa asigure aplicarea integrala a cadrului fiscal­-bugetar. Sa consolideze respectarea obligatiilor fiscale si colectarea impozitelor 2. Sa protejeze stabilitatea financiara si soliditatea sectorului bancar. Sa asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii si viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon. 3. Sa amelioreze calitatea si caracterul incluziv al educatiei, in special pentru romi si alte grupuri defavorizate. Sa asigure imbunatatirea competentelor, inclusiv a competentelor digitale, in special prin sporirea relevantei pe piata fortei de munca a educatiei si formarii profesionale si a invatamantului superior. Sa sporeasca acoperirea si calitatea serviciilor sociale si sa finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Sa imbunatateasca functionarea dialogului social. Sa asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de munca si cu competitivitatea. Sa imbunatateasca accesul la asistenta medicala si eficienta sectorului sanatatii din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu. 4. Sa axeze politica economica in materie de investitii pe sectorul transporturilor, vizand in special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scazute de dioxid de carbon si pe eficienta energetica, pe infrastructura de mediu si pe inovare, tinand seama de disparitatile regionale. Sa imbunatateasca procesul de pregatire si stabilire a prioritatilor in ceea ce priveste proiectele mari si sa se accelereze punerea in aplicare a acestora. Sa imbunatateasca eficienta achizitiilor publice si sa asigure punerea in aplicare integrala si sustenabila a strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice. 5. Sa se asigure ca initiativele legislative nu submineaza securitatea juridica, prin imbunatatirea calitatii si a previzibilitatii procesului decizional, inclusiv prin consultari adecvate cu partile interesate, prin evaluari efective ale impactului si prin simplificarea procedurilor administrative. Sa consolideze guvernanta corporativa a intreprinderilor de stat.      

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Lovitura pentru RAREȘ BOGDAN! “Mai degraba nu are sanse!”
De ce a durat PATRU ORE ca politistii sa isi dea seama ca apelurile date de adolescenta erau o FARSA!
DEZVALUIRE: Ce face Gheorghe Dinca in inchisoare!
EXPLOZIV: Pe cine a sunat Gheorghe Dinca din puscarie
“Lui Iohannis i-a stat ceasul. E CRUZIME ce-a facut!”
Dupa canicula, fenomene VIOLENTE lovesc Romania. Unde se racoreste si in ce zone va fi PRAPAD!
Ultima descoperire dupa scanarea curtii lui Gheorghe Dinca sustine cel mai INFIORATOR scenariu
Alexandru Cumpanasu: "Ne-au transmis condoleante, apoi s-au RAZGANDIT!"
Gigi Becali s-a suparat: Gata! Eu am terminat-o cu viata publica
"Familia lui Gheorghe Dinca a fost prinsa cu minciuna. Una din persoane clar A ASCUNS probe"
Cumpanasu: Am aflat un lucru TERIBIL. Cu ea trebuia sa plece Alexandra
Aproape un milion de romani RISCA SA NU mai beneficieze de pensii marite
LOVITURA pentru Firea. Ce spune Avocatul Poporului despre ridicarea masinilor parcate ilegal
Putin: Ordon Armatei sa RASPUNDA testului cu racheta efectuat de SUA!
ULTIMA ORA: Fata care a pus Politia pe jar a fost gasita intr-o parcare