Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

DANCILA loveste cu o noua ordonanta controversata

publicat 2019-06-20 14:00:15 (Money.ro)

DANCILA loveste cu o noua ordonanta controversata In sedinta de astazi, Cabinetul Dancila ar putea adopta prin OUG Codul Administrativ, act normativ care contine cateva masuri foarte controversate. La articolul 17, se stipuleaza ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: au cetatenia romana si domiciliul in tara; se bucura de exercitiul drepturilor electorale; nu au suferit condamnari penale, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea. De asemenea, Codul Administrativ mareste aria celor care vor avea pensii speciale. Senatorul Adrian Wiener a sintetizat principalele schimbari ce apar odata cu acest act normativ. Conform acestuia, Codul incalca principiul egalitatii in fata legii instituind noi categorii de privilegiati si anume pensii speciale pentru mii de oameni: fosti si viitori primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti de consilii judetene; bineinteles, e vorba de cumpararea fidelizarii si a bunavointei politice cu bani publici . In plus,  formalizeaza politizarea functiei publice prin numirea sefilor de deconcentrate incalcand flagrant principiul profesionalizarii administratiei; practic se legitimeaza baronizarea administratiei locale. Codul schimba modul in care se iau deciziile privind patrimoniul si anume, deciziile pentru concesionarea sau instrainarea patrimoniului comunitatilor locale urmeaza a fi luate cu majoritate simpla in consiliile locale si nu cu votul a doua treimi dintre consilieri ca pana acum; este o noua fragilizare a principiilor fundamentale ale democratiei, opozitia pierzand orice rol in mentinerea unui echilibru decizional, fiind practic exclusa, desi reprezinta comunitatea, de la deciziile cele mai importante - cele privitoare la patrimoniu; abuzul si arbitrariul vor putea fi la indemana unei majoritati conjuncturale.   Conform ȘTIRI PE SURSE, Judecatorii CCR au explicat in decizia nr. 304/2017 de ce o persoana condamnata penal are voie, in anumite conditii, sa ocupe o functie de membru al Guvernului: "In ceea ce priveste termenele pe durata carora sunt incidente decaderile, interdictiile sau incapacitatile, legiuitorul confera institutiei reabilitarii - cauza legala si personala de inlaturare a consecintelor condamnarii - efecte constand in incetarea decaderilor si interdictiilor, precum si a incapacitatilor care rezulta din condamnare [art. 169 alin. (1) din Codul penal] (...) Reabilitarea judecatoreasca (facultativa) constituie forma tipica a reabilitarii, care se poate obtine, la cerere, prin hotararea instantei de judecata (ope iudiciis), in urma verificarii indeplinirii conditiilor prevazute de lege, avand ca efect inlaturarea consecintelor condamnarii. Prin art. 166 alin. (1) din Codul penal se stabilesc conditii cu privire la gravitatea condamnarii si termenele dupa care fostul condamnat poate formula cererea de reabilitare (...) Potrivit art. 537 din Codul de procedura penala, dupa ramanerea definitiva a hotararii de reabilitare, instanta dispune sa se faca mentiune despre aceasta pe hotararea de condamnare, mentiunea avand efect tocmai sub aspectul incetarii decaderilor, interdictiilor si incapacitatilor", a scris CCR.   Modalitatea de legiferare a Codului Administrativ printr-o OUG, a declansat deja reactii in spatiul public. Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie (FNSA), reprezentativa la nivel national in sectorul de activitate ,,Administratie Publica", solicita Guvernului Romaniei renuntarea imediata la intentia de promovare a Codului Administrativ prin ordonanta de urgenta.  Sindicatele au mai cerut demararea procedurilor de consultare a organizatiilor reprezentative din sectorul de activitate ,,Administratie publica" si, dupa finalizarea procedurilor de consultare, adoptarea acestuia sub forma de lege, in urma dezbaterii articolelor in Parlamentul Romaniei. "Adoptarea Codului Administrativ, demers de o asemenea complexitate si de o asemenea importanta, prin ordonanta de urgenta, ȋn urma unui parcurs legislativ superficial si in mare graba, ridica suspiciuni de vointa pur politica si de nerespectare a principiilor bunei-credinte, dar mai mult decat atat, apreciem ca sufera de grave vicii de neconstitutionalitate privind transparenta decizionala, precum si privind dreptul de participare si implicare a tuturor actorilor interesati la dialogul social institutionalizat ȋn adoptarea actelor normative de importanta sociala si profesionala deosebita. Modificarile substantiale in ceea ce priveste organizarea si functionarea administratiei publice, precum si in activitatea salariatilor din administratia publica sunt domenii pentru care legea impune consultarea reala a reprezentantilor salariatilor prin federatiile sindicale reprezentative ȋn domeniu", mentioneaza sursa citata.   La randul sau, deputatul independent Nicusor Dan a declarat ca modificarea Codului administrativ ar trebui sa fie facuta in Parlament. Acesta a precizat ca, prin transpunerea modificarilor prin OUG, PSD-ALDE urmareste intrarea in legalitate a celor 22 de companii municipale din Bucuresti. "Ca forma pentru o lege asa de importanta care reglementeaza tot ce inseamna administratie publica in Romania este nepotrivit ca aceasta reglementare sa fie data prin ordonanta de urgenta. Trebuie sa avem o dezbatere in Parlament. Nu intelegem care e urgenta. Probabil continua stare de ilegalitate la cele 22 de companii municipale din Bucuresti, care, in situatia in care OUG trece si deciziile cu privire la patrimoniu pot fi luate cu majoritate simpla, pot fi introduse de majoritatea PSD-ALDE din Consiliul General, pot fi introduse in legalitate. Cam asta ar fi singurul motiv de urgenta", a declarat Nicusor Dan.   Acesta a afirmat ca forma pusa in dezbatere a noului Cod administrativ are mai multe probleme, precum delegarea de atributii a primarilor.   "Prima problema mare este majoritatea simpla, nu de doua treimi cu care se iau deciziile cu privire la patrimoniu, mai putin transferul de drept de proprietate. Exemple tipice sunt cele 22 de companii municipale ale doamnei primar Firea, in care a reusit sa angajeze cateva mii de angajati. Acest lucru nu e bun pentru ca duce la o instabilitate administrativa. Daca infiintezi niste companii cu majoritate simpla, in momentul in care se schimba majoritatea, alta majoritate o sa vrea sa distruga companiile, sa vina cu companii pe care ea sa le puna sinu avem o stabilitate administrativa. A doua chestiune este delegarea de atributii, primarul numai semneaza. Suntem in situatia in care primarul are cea mai mare putere, vrea sa dea un act cu potential de a fi ilegal, pune presiune pe director, directorul semneaza si primarul nu raspunde. A treia chestiune pensiile speciale. Un mic pas inapoi este in ceea ce priveste statutul functionarilor publici prin raportare la Agentia Nationala a functionarilor publici. Pentru a deveni functionari publici trebuie sa treci de filtrul Agentiei Nationale", a spus Dan.     Iata cum va arata Codul Administrativ pregatit de Cabinetul Dancila:   "Codul administrativ are menirea de a reprezenta legea de baza a administratiei publice si urmareste sa asigure cadrul juridic necesar asigurarii stabilitatii si eficientei autoritatilor atat la nivel central cat si la nivel local. Astfel, domeniile care fac obiectul de reglementare al proiectului Codului administrativ sunt: A. Administratia publica centrala; B. Administratia publica locala; C. Prefectul, institutia prefectului si serviciile publice deconcentrate; D. Exercitarea dreptului de proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale; E. Statutul functionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administratia publica si evidenta personalului platit din fonduri publice; F. Raspunderea administrativa; G. Serviciile publice; Suplimentar acestor domenii, Codul administrativ cuprinde o Parte - Dispozitii Generale in cadrul careia sunt reglementate principiile generale aplicabile administratiei publice.   A. Administratia publica centrala 1. Delimitarea rolului si a atributiilor principale ale Guvernului - rolul Guvernului de exercitare a conducerii generale a administratiei publice este prezentat distinct de atributiile acestuia. 2. Precizarea conditiilor generale pentru ocuparea functiei de membru al Guvernului corelativ cu precizarea cazurilor de incetare a acestei functii; au fost modificate unele dintre cazurile de incetare a functiei de membru al Guvernului in sensul precizarii conditiilor in care acestea intervin; a fost eliminata demiterea dintre aceste cazuri, demiterea nefiind, in fapt, un caz de incetare a functiei. 3. Clarificarea regimului juridic al actelor prim-ministrului - reglementarea expresa a caracterului de act administrativ al deciziilor emise de prim ministru, a sanctiunii inexistentei deciziilor care nu sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei (cu exceptiile prevazute de lege). 4. Reglementarea expresa a categoriilor de persoane care sunt numite/eliberate din functie de prim-ministru. 5. Precizarea obligatiei membrului Guvernului de a renunta la functia sau calitatea incompatibila cu cea pe care a inceput sa o exercite, in termen de 15 zile de la inceperea exercitarii functiei (o situatie de incompatibilitate ulterior acestui termen constituie caz de incetare a functiei de membru al Guvernului). 6. Clarificarea sferei administratiei publice centrale de specialitate - reglementarea expresa a structurii acesteia: ministere, alte structuri aflate in subordonarea sau in coordonarea Guvernului, alte structuri aflate in coordonarea/subordonarea ministerelor, autoritatile administrative autonome. 7. Precizari privind organele de specialitate in subordinea Guvernului, respectiv a ministerelor - competenta de infiintare a acestora, sfera de atributii, numirea si eliberarea din functie a conducatorilor (care se stabileste prin actele proprii de infiintare). 8. Definirea si clarificarea unor aspecte privind autoritatile administrative autonome - acestea sunt autoritati care raspund in fata Parlamentului, in conditiile legilor lor de infiintare, pentru activitatea desfasurata si care pot emite acte administrative cu caracter normativ si individual.   B. Administratia publica locala 1. Reglementari noi privind organizarea si functionarea asociatiilor de dezvoltare intercomunitara (ADI) in sensul precizarii drept organe de conducere ale acestora a adunarii generale, a comitetului director si a comisiei de cenzori, in vederea armonizarii cu reglementarile privind asociatiile si fundatiile. 2. Reglementarea constituirii consiliului local, in sensul modificarii procedurii de validare a mandatelor consilierilor locali alesi. A fost reglementata procedura validarii mandatelor consilierilor locali alesi prin hotarare a instantei (si nu a unei comisii de validare formata din consilieri alesi nevalidati), cu un rol limitat al institutiei prefectului cu privire la organizarea sedintei privind ceremonia de constituire a consiliului local si la organizarea depunerii juramantului de catre cei declarati alesi. De asemenea, sunt enumerate conditiile care trebuie sa fie indeplinite pentru validarea mandatelor. 3. Armonizarea reglementarilor privind institutia presedintelui consiliului judetean cu institutia primarului din punctul de vedere al statutului juridic, al modalitatii de alegere (prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat), al rolului si atributiilor exercitate la nivelul comunitatii, precum si al drepturilor si obligatiilor. 4. Detalierea reglementarilor privind proiectele de hotarari ale consiliului local din perspectiva documentelor necesare dezbaterii proiectului de hotarare (ex avize, rapoarte), a actorilor implicati, precum si a termenelor necesare, anterior inscrierii pe ordinea de zi a sedintei consiliului local. 5. Revizuirea majoritatilor necesare pentru adoptarea hotararilor consiliilor locale si judetene: majoritatea calificata, respectiv doua treimi din numarul consilierilor locali in functie, doar pentru hotararile Privind translativitatea dreptului de proprietate, iar majoritatea absoluta (majoritate consilierilor locali in functie) a fost instituita si pentru hotararile privind administrarea patrimoniului, alaturi de alte tipuri de hotarari (ex. hotarari privind bugetul local, hotarari prin care se stabilesc impozite si taxe locale). 6. Modificarea situatiilor de dizolvare a consiliului local (ex. in cazul in care acesta fie nu se intruneste timp de 4 luni consecutiv, fie nu adopta nicio hotarare in cadrul a 3 sedinte ordinare si/sau extraordinare, pe parcursul a 4 luni), corelativ cu inasprirea situatiilor de incetare a mandatului de consilier local (ex. lipsa nemotivata de la 3 intruniri ale consiliului sau de la 3 sedinte ordinare si/sau extraordinare, convocate/desfasurate pe durata a 3 luni) astfel incat sa se asigure stabilitatea autoritatilor locale. 7. Reglementarea detaliata a momentului incetarii de drept a mandatelor consilierilor locali, consilierilor judeteni si presedintelui consiliului judetean care poate fi determinat de o stare de fapt (ca in cazul demisiei), de ramanerea definitiva a unei hotarari judecatoresti (ca in cazul unei condamnari la o pedeapsa privativa de libertate) sau de decizia unei anumite persoane juridice (ca in cazul excluderii dintr un partid politic sau in cazul elaborarii unui raport de evaluare prin care este constatata o stare de incompatibilitate). Precizarea exacta a acestui moment este de natura sa clarifice situatia mandatului alesului local. 8. Modificarea statutului viceprimarului, in sensul clarificarii rolului sau de inlocuitor de drept al primarului, prin definirea situatiilor in care viceprimarul exercita aceasta calitate (ex. in situatia suspendarii din functie a primarului, in situatia de vacanta a functiei de primar). 9. Armonizarea reglementarilor privind obligatia depunerii declaratiilor de interese si a declaratiilor de avere de catre alesii locali, a procedurii si a sanctiunilor aplicabile. Astfel, alesii locali vor depune aceleasi declaratii de interese si declaratii de avere, in aceleasi termene cu celelalte categorii de personal.   C. Prefectul, institutia prefectului si serviciile publice deconcentrate 1. Precizarea conditiilor si procedurii de numire in functiile de prefect si subprefect; pot fi numite in aceste functii numai persoanele care au absolvit programe de formare specializata specifice; pentru a putea fi numiti prefecti sau subprefecti (care nu indeplinesc conditia privind pregatirea) a fost instituita o derogare de la regula, care le permite acestora sa fie numiti in functie sub conditia ca, in termen de maxim 2 ani de la data emiterii actului de numire, sa absolve programele de formare specializata. 2. Gruparea principalelor atributii ale prefectului corelativ cu rolurile acestuia si revizuirea/completarea atributiilor prefectului. Astfel, atributiile au fost sistematizate in: atributii privind asigurarea implementarii la nivel local a politicilor guvernamentale si respectarii ordinii publice; atributii in relatia cu serviciile publice deconcentrate; atributii privind verificarea legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice locale si atacarea in fata instantei de contencios administrativ actelor pe care le considera ilegale; atributii in domeniul situatiilor de urgenta, atributii cu privire la indrumarea autoritatilor administratiei publice locale cu privire la aplicarea normelor legale din sfera de competenta. 3. Au fost reglementate expres atributiile privind: organizarea alegerilor si a referendumurilor la nivelul judetului, desfasurarea in bune conditii a activitatii serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, respectiv regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, eliberarea apostilei pentru actele oficiale administrative. 4. Clarificarea relatiei dintre prefect si serviciile publice deconcentrate - din perspectiva modului de organizare si functionare, a competentelor exercitate (ex. serviciile publice deconcentrate au obligatia de a prezenta informari privind modul de realizare a atributiilor care le revin), a actelor emise de conducatorii acestora.   D. Exercitarea dreptului de proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale 1. Reglementarea elementelor definitorii specifice dreptului de proprietate publica si privata al persoanelor de drept public, in concordanta cu prevederile Codului civil si introducerea unor elemente definitorii specifice proprietatii private a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale. 2. Instituirea unor principii specifice cu privire la exercitarea dreptului de proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, precum principiul prioritatii interesului public, principiul protectiei si conservarii, principiul gestiunii eficiente si principiul transparentei si publicitatii. 3. Revizuirea procedurii de inventariere a bunurilor din domeniul public al unitatilor administrativ - teritoriale prin eliminarea atestarii prin hotarare a Guvernului. Astfel, inventarul va fi atestat la nivel local; inventarul va fi aprobat prin hotarare a autoritatilor deliberative locale, pe baza punctului de vedere al MDRAP. 4. Introducerea unor termene privind actualizarea inventarului bunurilor din domeniul public al statului, obligativitatea inscrierii acestor bunuri in sistemul integrat de cadastru si carte funciara, precum si reglementarea unor sanctiuni pentru nerespectarea acestor prevederi. 5. Consolidarea cadrului legal existent al trecerilor bunurilor in domeniul public si reglementarea cadrului legal privind trecerile in domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, precum reglementarea trecerii de bunuri intre domeniul public al municipiului Bucuresti si domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale limitrofe municipiului Bucuresti, pe durata determinata, in vederea derularii unor obiective investitionale si a trecerii din domeniul privat al unui titular al dreptului de proprietate privata in domeniul privat al altui titular. 6. Reglementarea detaliata a unora dintre modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate publica, precum darea in administrare, inchirierea si darea in folosinta gratuita, prin definirea titularilor, a actului administrativ si a continutului acestuia, a duratei exercitarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor. 7. Completarea modalitatilor de exercitare a dreptului de proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale prevazute de Codul civil, cu cele ce vizeaza, in prezent, dreptul de proprietate publica, si anume: darea in administrare, concesionarea si darea in folosinta gratuita. Astfel, prin preluarea acestor modalitati de exercitare si in cazul dreptului de proprietate privata, se creeaza premisele unei mai mari securizari a proprietatii private a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale (spre exemplu, persoanele juridice de drept public vor avea optiunea de a incheia un contract de comodat in conditiile Codului civil sau de a emite un act administrativ de dare in administrare in conditiile Codului administrativ). 8. Elaborarea unei proceduri cadru privind licitatia publica pentru inchirierea bunurilor proprietate publica sau privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale si pentru vanzare bunurilor proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, in mod similar cu procedura-cadru de atribuire a contractelor de concesiune a bunurilor proprietate publica. 9. Introducerea unor dispozitii privind inventarierea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale.   E. Statutul functionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administratia publica si evidenta personalului platit din fonduri publice 1. Crearea Sistemului national de evidenta a ocuparii in sectorul public (care sa includa: functionarii publici, personalul contractual din administratia publica, functiile care in momentul de fata nu sunt inventariate - parlamentari, alesi locali, secretari de stat si subsecretari de stat, alte functii de demnitate publica, precum si alte categorii de personal platite din fonduri publice), si care sa permita elaborarea si fundamentarea unor politici de resurse umane predictibile si eficiente, sistem corelat cu un instrument electronic de evidenta administrat de ANFP. 2. Introducerea unui concurs national pentru functiile din administratia publica, ca etapa de selectare initiala, derulat initial in sistem pilot (in perioada 2020-2021 pentru functiile publice de debutant si pentru cele aferente categoriei inaltilor functionari publici); ulterior, incepand cu anul 2022, concursul national va fi extins pentru alte categorii de functii din cadrul administratiei publice; persoanele care promoveaza acest concurs national/etapa initiala au dreptul ca, in interval de 3 ani, sa participe la etapa de concurs pe post organizat de catre institutiile si autoritatile publice. 3. Concursurile pentru ocuparea functiilor publice din administratia publica vor fi organizate de fiecare autoritate si institutie publica, pentru administratia publica centrala urmand a participa persoanele deja selectate prin concurs national; 4. Avizarea concursurilor de catre ANFP este inlocuita cu o notificare prealabila catre ANFP si cu obligatia publicarii anuntului pe site-ul ANFP si in Monitorul Oficial; sunt eliminate si alte avize precum cele privind modificarea calitatii posturilor sau stabilirea/ modificarea structurii de functii publice de catre autoritatile publice din administratia publica locala. 5. Modificari ale conditiilor de vechime pentru ocuparea functiei publice si a celor aferente promovarii in grad, in sensul cresterii de la 7 la 9 ani a vechimii necesare ocuparii functiei publice de executie de grad superior si corelativ, de la 3 la 4 ani a vechimii necesare promovarii in grad, prin raportare al masurile de profesionalizare asumate de Guvernul Romaniei, prin documentele strategice vizand functia publica 6. Eliminarea restrictiei de 150 de posturi pentru infiintarea unui post de director general in administratia publica locala. 7. Eliminarea posibilitatii ocuparii functiei publice prin transformarea functiilor contractuale in functii publice 8. Stabilirea unor reguli mai transparente cu privire la evaluarea secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale. 9. O mai clara reglementare privind sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor publici, in sensul corelarii exprese a sanctiunilor cu abaterile aferente si introducerea de noi sanctiuni si abateri. 10. Clarificarea conditiilor in care se angajeaza raspunderea functionarilor publici pentru actele pe care le semneaza/ contrasemneaza/ avizeaza cu incalcarea prevederilor legale. 11. Revizuirea si detalierea activitatilor prin care se confera prerogativa de putere publica la nivelul functionarilor publici. 12. Simplificarea procedurilor de constituire a comisiilor pentru recrutarea si evaluarea inaltilor functionari publici, precum si pentru disciplina 13. Eliminarea procedurii de coordonare si control si solutionare a sesizarilor in ceea ce priveste aplicarea normelor de conduita prevazuta in sarcina MDRAP (prin Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice) si inlocuirea cu o procedura de monitorizare in sarcina institutiilor si autoritatilor publice. Rapoartele anuale intocmite de catre autoritatile si institutiile publice sunt transmise Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice. 14. Eliminarea restrictiei privind transferul la cerere intre institutii de la nivelul aceluiasi palier administrativ. 15. Clarificarea cadrului general cu privire la functiile specifice si echivalarea acestora cu functiile publice generale, stabilirea nivelului actului normativ prin care functiile specifice pot fi infiintate, precum si infiintarea unor functii publice generale sau specifice, prin raportare la atributii specifice unei functii sau institutii. 16. Clarificarea conditiilor privind numirea sau incetarea raporturilor juridice ale persoanelor angajate cu contract de munca, de management sau la cabinetul demnitarului. 17. Introducerea cadrelor de competenta; introducerea obligativitatii formarii profesionale ca si conditie la promovarea functionarilor publici.   F. Raspunderea administrativa 1. Definirea raspunderii administrative atat din perspectiva elementelor sale intrinseci, cat si raportat la celelalte forme de raspundere juridica. 2. Reglementarea principiilor aplicabile raspunderii administrative. 3. Reglementarea elementelor principale ale formelor de raspundere administrativa: disciplinara, contraventionala si patrimoniala.   G. Serviciile publice 1. Reglementarea, pentru prima data in legislatia din Romania, a unui cadru general privind serviciile publice. 2. Reglementarea principiilor aplicabile serviciilor publice - transparenta, egalitatea de tratament, continuitatea, adaptabilitatea, accesibilitatea, responsabilitatea furnizarii serviciului public, furnizarea serviciilor publice cu respectarea normelor/standardelor de calitate. 3. Clasificarea serviciilor publice, in functie de o serie de criterii - servicii de interes economic si servicii de interes non-economic general, servicii de interes national si servicii de interes local, servicii publice prestate/furnizate in mod unitar de o autoritate publica/un organism prestator de servicii publice si servicii publice prestate/furnizate in comun. 4. Reglementarea obligatiei de serviciu public in sensul definirii acestora ca indatoriri si cerinte specifice impuse organismelor prestatoare. 5. Stabilirea unor elemente generale de delimitare a serviciilor de interes economic general de serviciile non-economice de interes general, avand ca element principal de diferentiere criteriul caracterului economic al activitatii desfasurate. 6. Stabilirea regulilor generale de reglementare, infiintare si incetare a serviciilor publice, prin precizarea autoritatilor care au competenta de reglementare a serviciilor publice, a autoritatilor care au competenta de infiintare/organizare a structurii responsabile cu furnizarea/prestarea serviciilor publice, precum si a celor care au competente in monitorizarea modului de prestare a serviciilor publice. 7. Reglementarea regulilor generale aplicabile modalitatilor de gestiune ale serviciilor publice (gestiunea directa si gestiunea delegata), precum si precizarea elementelor minime pe care trebuie sa le contina actul de delegare, in cazul gestiunii delegate.                    

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
O decizie de care depinde soarta PSD. 29 iulie, ziua decisiva
Revolutie cu mana in ghips! Ministrul Cuc da afara toate "pilele"
FINANȚELE s-au saturat de prevenire. Trec direct la AMENZI
Se falsifica si masinile FERRARI si LAMBORGHINI. Tocmai au descoperit o fabrica
Armata e in alerta! Se pregateste invazia misterioasei ZONE 51
GEOANA exulta! A ajuns in cea mai inalta pozitie politica atinsa vreodata de un roman
Cum face fata provocarilor Customer Experience un Call-Center Cloud
Austeritatea lui TEODOROVICI ii supara pe magistrati. "Vom sesiza organismele internationale si vom ataca la CCR"
BREAKING NEWS! GEOANA, in carti pentru o functie URIAȘA
Incepe INVAZIA RUSA! Cele cinci companii care stau cu ochii pe Romania
O realitate despre care Guvernul nu o sa vorbeasca niciodata
O noua bataie de cap pentru FINANȚE. Se cer banii inapoi
ATENȚIE, soferi! A intrat in vigoare o noua modificare din CODUL RUTIER
PSD se agita din nou cu "legea recunostintei". Copiii si nepotii sa plateasca!
NEGOIȚA a parasit furios intalnirea cu TEODOROVICI: "Ne minte in fata"