Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

Eveniment rar: Mugur Isarescu a acordat un interviu!

publicat 2019-07-24 17:45:13 (Money.ro)

Eveniment rar: Mugur Isarescu a acordat un interviu! Guvernatorul Mugur Isarescu este cunoscut prin faptul ca acorda foarte rar interviuri presei romanesti. Pana in urma cu cativa ani se rezuma la un interviu anual acordat agentiei Mediafax. De cativa ani a incetat acest obicei. A mai fost in urma cu trei ani un interviu acordat la Radio Romania Actualitati. Acum, revista Legal Point a reusit performanta sa il convinga pe cel mai longeviv guvernator de banca centrala sa ii acorde cateva intrebari iar Mugur Isarescu sa raspunda la ele   Iata interviul integral:   Legal Point: In pragul celei de-a 70-a aniversari, puteti face un bilant cu adevarat impresionant: ati intrat in Cartea Recordurilor Guinness drept cel mai longeviv guvernator de banca centrala in functie din lume, sunteti academician si doctor in economie, ati scris 30 de carti si nenumarate lucrari stiintifice, ati fost prim-ministru al Guvernului Romaniei, vi s-au decernat 17 titluri de Doctor Honoris Causa, dar si multe titluri, medalii, distinctii, ordine de merit. Ce va "incalzeste" cel mai mult din aceasta lunga lista de realizari personale? Mugur Isarescu: Banca Nationala a Romaniei (BNR) - credibila, functionala si respectata in lume - este realizarea de care sunt cel mai atasat. In 1990, cand am devenit guvernator, la o varsta tanara pentru o asemenea functie, am preluat o banca presupus centrala, dar mai degraba cu functiile unei banci comerciale, in linie cu sistemul de planificare centralizata de "mono-banca". Reformele prin care a fost stabilit sau, daca vreti, restabilit statutul BNR ca banca de emisiune si banca centrala, totodata conducand la organizarea pietei financiar-bancare a Romaniei pe doua paliere (banca centrala - banci comerciale) dupa abandonarea sistemului economiei de comanda, au reprezentat un pilon central al tranzitiei Romaniei catre economia de piata. Aceste reforme au facut obiectul a doua legi, la redactarea carora am participat direct, impreuna cu primul Guvern al Romaniei postdecembriste, legi care, la vremea respectiva, au fost socotite de organismele finantatoare internationale si de cercurile expertilor mondiali in materie ca fiind dintre cele mai curajoase si mai coerente din tarile europene postcomuniste. Cu unele modificari, majoritatea in directia buna (cu exceptia unor "inovatii" populiste din ultimii ani), spiritul acestor legi a rezistat pana astazi, ajutandu-ne in procesul de integrare europeana. Desigur, legile bancare, atat in esenta, cat si in forma lor, au trecut prin modificari relevante pe masura ce ne-am apropiat de Uniunea Europeana, in 1998, in 2004 si in 2006. Prin aceasta legislatie, s-a reusit statuarea autonomiei BNR in raport cu Guvernul, ceea ce in tari cu experienta bancara mai indelungata (Franta, Marea Britanie) s-a realizat mai tarziu, spre anul 2000. Aceasta a fost una dintre cheile care au facut ca, sub aspect macroeconomic, Romania sa nu alunece pe panta tentatiilor politicianiste. Refacerea rezervelor internationale ale Romaniei si trecerea graduala, dar destul de rapida, la convertibilitatea monedei nationale, leul - proces dificil, controversat si riscant - este o alta realizare de care sunt atasat. Cand am preluat mandatul, in septembrie 1990, dar si in urmatorii doi-trei ani, rezervele valutare ale Romaniei s-au situat, de regula, sub 300 milioane dolari; in unele perioade, chiar sub 100 milioane dolari. Astazi ele depasesc sistematic 32 miliarde euro (peste 35 miliarde dolari). In ceea ce priveste rezerva de aur, ea a crescut in aceasta perioada de la cca. 60 tone la peste 100 tone. Romania are o moneda relativ stabila, pe care BNR a reusit sa o apere de-a lungul mai multor decenii. Rezervele internationale importante si politica monetara si de credit a BNR, aflata deseori sub serioase presiuni interne si externe, in conditii de criza mondiala, au facut ca Romania sa pastreze vreme indelungata echilibrul macroeconomic si echilibrul relativ al cursului leului. Legal Point: Care a fost mandatul dumneavoastra in fruntea BNR cu cele mai multe provocari? Dar ca realizari? Mugur Isarescu: As imparti mandatele mele in trei grupe: cele dominate de nevoia reformei de sistem; cele in centrul carora s-a aflat contributia la transformarea structurala a economiei mostenite de la regimul comunist; cele ale gestiunii curente a politicii monetare si bancare a statului. Fiecare cu sfidarile, oportunitatile si amenintarile ei. Sa nu uitam ca economia nu este o stiinta exacta; si ca politica monetara este parte a politicii economice. Asa ca tot ceea ce facem noi, la Banca Nationala, depinde si de educatia publica, si de psihologia individuala si de masa, si de celelalte componente ale politicii economice. Nu exista comunicat al Consiliului de Administratie al BNR pe probleme monetare care sa nu insiste pe importanta mixului de politici economice. In acest sens, tot ce am initiat a fost de aceea extrem de riscant, pentru ca a depins si de factori in afara controlului BNR. A fost nevoie de intelepciune si de viziune, de prudenta, dar si de curaj, toate reclamand si contributia unui dram de noroc. Desigur, perioadele cele mai spectaculoase ale istoriei sunt cele in care intervin reforme de sistem. In astfel de momente, actiunile sunt dominate de intentia organizarii unei societati mai bune. Insotita insa de nelinistea aferenta imprejurarii ca valoarea gesturilor si deciziilor vor fi doar pe termen lung. Ajustarile, transformarile structurale sunt dureroase. Cei mai multi accepta reformele, dar nimeni nu vrea sa fie cel care plateste costul lor. Or, nimic nu se poate obtine pe gratis. Gestiunea curenta a politicii monetare in contextul unei economii reformate este mai putin spectaculoasa, iar munca de furnica si tenacitatea pe care le reclama sunt adesea istovitoare. In anii 1990, Romania a transformat economia de comanda in economie de piata. Aceasta transformare nu a condus insa automat si la o economie functionala. In 1999-2000, dupa o perioada de criza interna severa, am fost in masura sa contribui la repunerea economiei romanesti pe sine si din postura de prim-ministru. De atunci, cu unele mici sincope sau cu unii pasi inapoi, uneori inevitabili, Romania a mers tot inainte din punct de vedere economic. Din pacate, luptele politice de la noi, adesea excesive si greu de inteles, nu lasa sa se vada sau sa fie recunoscut acest progres. Desi progresul este cert si istoria il va consemna. In tumultul dezbaterilor, unii vorbesc despre Romania de astazi ca despre o ruina. Nu este asa, chiar daca tara noastra nu este inca la nivelul la care eu si toti cei din generatia mea, cu care am pornit la drum in 1990, am dorit sa ajunga. Sper sa vad cum cei care vor veni dupa noi, cu mai multa inspiratie si poate cu mai mult noroc, vor face mai mult si mai bine, dezvoltand ceea ce le lasam. Un astfel de salt nu va fi insa realizat cautand mereu in trecut vinovati pentru neimplinirile prezente, ci construind pe temelia a ceea ce inaintasii au lasat ca mostenire. Legal Point: Care dintre "victoriile" BNR a fost mai "dulce": liberalizarea contului de capital, denominarea monedei nationale sau tintirea inflatiei? Va fi mult mai dificila trecerea la moneda euro? Mugur Isarescu: Iarasi imi cereti sa fac ierarhizari care sunt greu de facut. Este ca si cum m-ati intreba care dintre copiii mei imi este mai drag. Daca v-as raspunde, nu ar fi decat un raspuns extrem de subiectiv, care nu ajuta la nimic. Liberalizarea contului de capital (respectiv convertibilitatea totala a leului), denominarea monedei nationale si tintirea inflatiei au fost, impreuna, conditii ale intrarii in Uniunea Europeana. Fiecare a avut, asadar, "dulceata" sa. Prefer sa ma refer la ultima parte a intrebarii. Exista opinii care, facand referire la dificultatile si neimplinirile altor tari care au adoptat deja moneda europeana, recomanda sa amanam sau sa renuntam la acest proiect. Foarte multi spun, si nu fara dreptate, ca, abandonand moneda nationala, leul, am ajunge sa pierdem un instrument de politica monetara care ne permite ca in anumite situatii sa facem fata concurentei cu alte economii nationale. Asemenea argumente gasesc un mare ecou astazi, intrucat Uniunea Europeana este in criza din mai multe puncte de vedere (criza de crestere, criza de solidaritate, criza de conducere si criza de credibilitate), si aceasta ne indeamna sa cautam adapost in forme de socializare mai vechi. Nu neaparat moderne, ci chiar premoderne. Am incercat cu degetul marea postmodernitatii si, gasind-o prea rece si prea agitata, vrem sa ne intoarcem in locuri mai familiare, care ne dau iluzia securitatii. Istoria nu poate fi insa intoarsa din drum. Globalizarea este un fenomen obiectiv, in transformare, desigur, dar, indiferent de forma, impune solutii postmoderne daca vrem sa lucreze in favoarea tuturor sau, macar, sa nu distruga pe cineva. Ceea ce nemultumeste azi la globalizare, in viziunea multora, este tocmai faptul ca a fost acaparata de noii hegemoni ai lumii, iar acestia o exploateaza aproape exclusiv in folosul lor. Intalnirea globalizarii cu egoismul national sau corporatist, in conditiile pastrarii regulilor jocului de suma nula, este adevarata problema. Vorbind despre Uniunea Europeana, nu conceptia care a inspirat acest proiect, capabil sa garanteze pacea unuia dintre cele mai razboinice continente, din punct de vedere istoric, ci devierea alimenteaza astazi euroscepticismul si tendinta de "renationalizare" a Uniunii. Una dintre ideile principale care ghideaza Uniunea Europeana, dar care trebuie intarita, este aceea a coeziunii economice, sociale si teritoriale. Asta presupune politici comune, care sa conduca la depasirea disparitatilor de dezvoltare dintre natiunile membre. O alta idee esentiala este incetarea concursului dintre natiuni, respectiv dintre subiectii de drept international public, si lasarea lui la nivelul agentilor economici privati, in conditiile unei concurente libere si loiale, implicand, printre altele, combaterea monopolismului. In masura in care acesti pasi vor fi facuti, si Uniunea Europeana va fi o adevarata democratie transnationala, moneda nationala nu va mai fi necesara pentru a purta razboaie economice. Atunci o adevarata uniune economica si monetara va fi cea care va asigura libertatea si prosperitatea popoarelor care fac parte din ea. In ciuda acestor divergente de opinie, eu continui sa cred ca intrarea Romaniei in zona euro este cu adevarat cel mai important proiect de tara pe care il putem concepe in prezent. Sub aspect macroeconomic, suntem in buna masura avansati pe acest drum. Ne trebuie insa consecventa, coerenta in politici si continuitate pentru a intra in acest club. Sub aspectul economiei reale si, as adauga, al psihologiei politico-sociale, nu suntem gata. Este necesar un nou consens national pentru a face pasii care ne despart de tinta. Mai cu seama ca intrarea in eurozona ne va aduce si obligatii, desigur. Dar in lumea interdependentelor de astazi nu poti avea drepturi decat in limitele obligatiilor pe care ti le poti asuma. Obtinerea drepturilor aferente calitatii de membru al zonei euro face insa diferenta intre un membru de rangul doi, cu influenta minima in Uniune, si cea de prim rang, cu influenta semnificativa. Iar statutul acesta reclama munca, vointa, indrazneala, restrictii, desigur, dar aduce si dezvoltare, pace si demnitate nationala. Legal Point: V-ati fi asteptat ca BNR si dumneavoastra, personal, sa fiti vehement contestati si atacati dupa 30 de ani de exercitiu democratic, fie acesta unul cu stangacii si reveniri? Mugur Isarescu: Multe dintre criticile actuale la adresa BNR sunt asezate pe valul de populism care strabate astazi toata Europa. Avem apoi atacuri mediatice evidente de tip post-adevar sau razboi hibrid, sau initiative legislative clar neconstitutionale, pe care le analizam si noi cu toata atentia. In plus, unele atacuri sunt vadit tendentioase - de exemplu, cele care vorbesc despre o Banca nationala condusa unipersonal, de guvernator. Conform legii, BNR are o conducere colectiva si aceasta este o realitate functionala din 1990. Mai trebuie adaugat ca atunci cand esti pus in fata unor probleme dramatice, pe care trebuie sa le rezolvi nu numai corect, dar si repede, nu mai ai timp sa gandesti la criticile care vor veni peste decenii. Cine gandeste asa pierde momentul optim al deciziei si ajunge sa faca "prea putin si prea tarziu". In acest context, te intrebi care este temeiul repetarii, de catre unele canale media, a unor atacuri bazate pe neadevaruri usor de demontat, de exemplu, ca nu obtinem dobanda la rezerva de aur pe care o pastram la Londra. Sau cele legate de corectarea necesara a unor dezechilibre. BNR vegheaza la pastrarea macroechilibrelor economice. Or, politicile macroeconomice nu sunt niciodata populare. Deciziile de politica monetara si bancara sunt luate de Consiliul de Administratie si se bazeaza pe activitatea profesionala a colectivelor de specialisti ai BNR. In spiritul traditiei sale, BNR a avut capacitatea institutionala sa formeze, pentru binele tarii, echipe remarcabile de specialisti de talie europeana si internationala. Pe activitatea si cercetarea acestora ne bazam. In plus, incepand chiar din 1990, membrii consiliilor de administratie succesive au fost profesionisti de clasa, patrioti, cu simtul datoriei si responsabilitatii. Pentru mine, ca si pentru multi dintre colegii mei de generatie, criteriul de autocontrol prealabil al deciziei a fost raspunsul pozitiv la trei intrebari: "Este corecta decizia?"; "Este fezabila decizia?"; "Este durabila decizia?". Daca puteam raspunde cu "da" acestor intrebari, mergeam mai departe fara sa ezit la gandul ca la un moment dat cineva, cumva, imi va contesta optiunile. Cand mergi insa pe culmea dealului, te bate vantul. Numai in pomul care are roade se da cu pietre. Nu pot sustine ca tot ceea ce am facut a fost cea mai buna solutie. Pot sustine insa ca tot ceea ce am facut a fost facut cu buna-credinta, impreuna cu cei din Consiliul de administratie al BNR, pe baza unor analize profesioniste. Daca altii pot face mai bine de acum incolo, vorba poetului, cu-atat mai bine tarii, si lor cu-atat mai bine. La acest "mai bine" se poate ajunge venind cu idei concrete, raportate la situatiile concrete din prezent, idei care sa transforme acest prezent intr-un viitor mai bun. Clarificarea trecutului, daca este necesara, nu se poate face prin promovarea obsesiva a unor neadevaruri evidente. Legal Point: In Romania se fac zilnic peste 300.000 de plati, iar bancile gestioneaza peste 250 miliarde lei depuse in conturi de persoane fizice si juridice. Raspunderea pentru bunul mers al tranzactiilor si managementului este uriasa, iar orice disfunctie in acest "sistem circulator" ar putea paraliza economia. Nu vorbim si aici despre siguranta nationala, strategica? Mugur Isarescu: Evident. Sistemul bancar este sistemul circulator nu doar al economiei, ci al intregii societati. Imaginati-va o singura zi in care bancile nu mai functioneaza. Nu pentru ca este sarbatoare, ci pentru ca operatiunile s-au blocat. Imaginati-va o zi in care nu pot fi folosite bancomatele. Asta tine de siguranta nationala, fara indoiala. Mai mult, de viteza de circulatie a banului depinde dimensiunea profiturilor. Este o lege economica obiectiva pe care noi nu o putem schimba. De dimensiunea profiturilor depinde dimensiunea incasarilor bugetare, iar de acestea, capacitatea de a asigura ocrotirea sociala, asistenta medicala, educatia, apararea ordinii publice si inzestrarea armatei. Bancile sunt motorul care realizeaza accelerarea circulatiei capitalului. Cand o banca importanta se prabuseste sau functioneaza prost, banul circula mai incet si toata societatea sufera. Cand Lehman Brothers, marea banca americana, a cazut in 2008, s-a declansat o criza economico-financiara mondiala ale carei efecte le resimtim si astazi. Banul este, asa cum s-a spus, un animal sperios. El fuge de locul unde se face simtit pericolul instabilitatii. Fuga lui accentueaza insa instabilitatea. Economia romaneasca din timpul regimului comunist a fost supracapitalizata. Era capabila sa produca aproape orice. S-a prabusit pentru ca banii nu mai circulau. Ei se blocasera in active si in marfuri nevandabile. Cand sistemul mondial comunist s-a prabusit, Romaniei i s-au prabusit si o serie de piete mentinute anterior prin mijloace politice. Am fost obligati atunci, pe de o parte, sa inchidem capacitati de productie, iar, pe de alta parte, sa alergam dupa lichiditati. Am creat rapid o piata financiara romaneasca. Orice zvonuri alarmiste, orice acuzatii nefondate, ca sa nu mai vorbesc de deciziile populiste, gonesc banul si distrug siguranta nationala. Analizele au evidentiat ca in 1929, in celebra "vinere neagra" in care s-au prabusit bancile de pe Wall Street, situatia financiara reala nu era chiar atat de rea. A intervenit insa panica si asta a dus la manifestari ale populatiei care au declansat Marea criza mondiala. Din situatia creata, lumea a iesit cu adevarat numai prin al Doilea Razboi Mondial. Care, sa nu uitam, s-a prelungit cu Razboiul Rece. Concluzia este ca da, buna functionare a sectorului bancar este o garantie a sigurantei nationale. Asadar, cei care se joaca in relatia cu acest sector, si avem de acestia destui in Romania, pun in pericol siguranta nationala, nu doar stabilitatea sau reputatia BNR. Legal Point: De ce se perpetueaza ideea ca bancherii au lumea lor, ca ei constituie o "casta" care vizeaza prioritar zona high-life si bonusurile de performanta? De ce nu sunt priviti acestia ca niste manageri ai unor furnizori de utilitati, de pilda? Mugur Isarescu: Este o prejudecata populista, care contine insa si o doza de adevar. Știti zicala potrivit careia cizmarul nu are cizme sau croitorul nu are haine. Bancherii nu au vrut sa o confirme. Ei au fost mai degraba atrasi de ideea ca acela care umbla cu mierea se linge si pe degete. Este normal ca acela care gestioneaza banii lumii sa aiba bani. Sau cel putin este inevitabil, si de aceea este contraproductiv sa ne opunem unui fenomen natural. Important este cati bani produc bancherii. Daca ajung sa consume mai mult decat produc, este rau. Daca produc sau fac sa se produca mai multi bani decat consuma (decat isi opresc pentru ei), este bine. Nu a fost, desigur, in regula, cand, la inceputul anilor 2000, unii bancheri din SUA castigau bani pariind pe falimentul propriilor clienti. A scandalizat, pe buna dreptate, faptul ca, din banii primiti de la guverne, si deci luati din buzunarul contribuabilului, pentru a se salva de la faliment, unele banci s-au grabit sa distribuie bonusuri grase salariatilor neperformanti; sau sa organizeze discutii asupra planurilor de reabilitare in hoteluri de lux din locuri exotice. Sunt excese, desigur. Dar sa gandim si altfel! Cine se duce sa isi depuna banii intr-o banca avand sediul intr-un apartament sau intr-o magazie? Cine accepta o scrisoare de garantie emisa de o banca ai carei salariati mananca la cantina saracilor? Cine are incredere in consultatiile oferite de bancheri platiti cu salariul mediu pe economie? Cum poti cere unui om sarac sa umble cu sute de milioane de euro si sa nu fie tentat de mita? Desigur, o asemenea tentatie este imorala, dar ceea ce ne intereseaza nu este sa castigam o disputa teoretica pe teme de moralitate sau sa umplem puscariile, ci sa castigam bani reali cu care sa umplem farfuriile oamenilor, chiar daca o parte din acesti bani raman in buzunarele celor care le umplu. Bancherii stiu un lucru care, desi este neplacut, este real, adevarat: inegalitatile sociale exista si libera concurenta mareste avutia globala, dar accentueaza inegalitatea. Ceea ce se poate asigura este egalitatea sanselor, iar o distributie mai echitabila a avutiei se face prin politici specifice (fiscale etc.), nu prin intermediul bancilor. Legal Point: Cum se face ca, desi perceptia concetatenilor fata de banci este una rezervata sau chiar negativa, ei isi dezvolta an de an legaturile cu institutiile de credit pe canale clasice si alternative? Mugur Isarescu: Raspunsul este simplu. Altfel nu se poate. Bancile nu s-au nascut dintr-un capriciu al unor oameni rai si lacomi. Ele raspund unei nevoi sociale permanente. Bancile s-au nascut din necesitate. Și nimic nu este mai durabil decat ceea ce izvoraste din nevoi. Respectiv din nevoi naturale umane. Perceptia rezervata sau chiar negativa vine, in principal, din lipsa de cunoastere, ca si din tarele morale. Multi dintre cei care ii pizmuiesc pe bancheri pentru ca s-ar imbogati prea usor nu vor sa ii vada morti, ci vor sa fie ei in locul lor ca sa se imbogateasca, chipurile, fara munca. Dar ei nu stiu cat de greu castiga bancherii. Mai exact, cate riscuri isi asuma. Caci banul se castiga riscand. Fara risc nu exista progres. Iar progresul costa enorm. Nu numai averi materiale, ci si nervi, zile si nopti de nesomn, munca, inteligenta, simt al anticipatiei, curaj etc. Toate aceste costuri sunt preluate de bancheri, iar produsul obtinut astfel (de exemplu, creditul si dobanda) este pus la dispozitia celor care fac apel la serviciile bancare. Cum sa nu pretuiesti asemenea produse? Cum sa nu le cauti? Cum sa nu ti le doresti? Ele sunt apreciate. Este un paradox trist ca nu sunt apreciati la acelasi nivel si producatorii lor, bancherii. Admit insa faptul ca, prin propriile derapaje de comportament, acesti producatori de servicii bancare alimenteaza resentimentele celorlalti. Este si rolul BNR sa previna si sa sanctioneze asemenea derapaje. Și am facut-o. Uneori mai eficient, alteori cu rezultate mai slabe. Fundamentala ramane insa increderea societatii, iar asta depinde si de bancheri, dar si de gradul de instruire si de moralitate al celor care le evalueaza activitatea din afara sectorului bancar. Legal Point: Oamenii pricep mai greu ca o Banca Centrala este o "banca a bancilor", ca ea autorizeaza, reglementeaza si supravegheaza prudential, printre altele, bancile comerciale. De ce va socotesc unii romani avocat al bancilor, in loc de arbitru suprem? Mugur Isarescu: Tot din necunoastere. O necunoastere pe care, probabil, nici noi nu am facut destul sa o risipim. Intr-adevar, BNR, ca orice banca centrala, este o "banca a bancilor". Poate este mai exact sa spunem ca BNR este institutia publica dotata cu puterea de a concepe si reglementa politica de creditare a statului, in folosul intregii societati. BNR este gestionarul increderii in relatiile dintre cei care detin active financiare si cei care au nevoie de ele. Din aceasta perspectiva, Banca Centrala nu este avocatul bancilor, ci este reglementator, supraveghetor si garant al sistemului bancar si financiar, sistem vital in functionarea economiei de piata si pentru stabilitatea tarii. Bancile comerciale sau de investitii din Romania sunt adesea nefericite din cauza constrangerilor pe care BNR le impune. Nu protesteaza public, intrucat stiu ca aceasta este regula jocului si prefera sa joace dupa reguli severe decat sa se piarda in haos. Ceilalti, beneficiarii serviciilor bancare, nu se comporta la fel pentru ca nu au acelasi nivel de profesionalism in domeniul bancar, dar si pentru ca sunt mereu incitati la revolta de politicienii populisti. Acestia fac mult rau, nu atat sistemului bancar, pentru ca noi stim sa il aparam, cat ansamblului societatii si, in primul rand, celor din afara sistemului. Legal Point: Tehnologiile au revolutionat profund si irevocabil umanitatea, in toate dimensiunile ei. Cum s-au schimbat si se vor schimba lucrurile in ecosistemele de plati, in lumea financiar-bancara? Mugur Isarescu: In multe feluri. Dar raspunsul la aceasta intrebare necesita un interviu separat. Legal Point: Cum apreciati ca va face fata sistemul bancar autohton provocarilor reprezentate de noianul de reglementari legislativ-fiscale impuse pe plan european si local? Mugur Isarescu: Ma puneti sa citesc in globul de cristal si sa fac asemenea predictii! Totusi, cred ca va referiti la reglementarile din domeniul bancar la nivel european (politica fiscala nu este inca federalizata). Ceea ce pot si trebuie sa spun este ca Uniunea Europeana a devenit "faimoasa" pentru suprareglementare. Este un risc important in ceea ce priveste piata financiara. Reglementarea excesiva incetineste circulatia capitalului, ceea ce nu este de dorit. Pe de alta parte, cu privire la domeniul bancar, am vazut in ultimul deceniu cat de periculoasa este si subreglementarea, reglementarea insuficienta. O vreme, lumea a trait cu iluzia ca bancile se vor autocenzura. Se pierduse din vedere ca doua trasaturi general umane se regasesc si la lucratorii din banci: lacomia si iresponsabilitatea. Cu mentiunea ca efectele lor aici sunt mult mai grave, caci banul care poarta cu el acesti virusi circula peste tot si imbolnaveste intregul organism socioeconomic. Prin urmare, ceea ce trebuie facut este sa se gaseasca un just echilibru intre reglementare si libertate, astfel incat niciuna sa nu fie in exces. Pana acum, in domeniul bancar, acquis-ul comunitar european nu mi se pare excesiv din punct de vedere al cantitatii de norme ce trebuie respectate. Acesta este si rezultatul bunei colaborari intre Banca Centrala Europeana si institutiile europene cu atributii de reglementare in domeniu, pe de o parte, ca si intre Banca Centrala Europeana si bancile centrale ale statelor membre, printre care si BNR, pe de alta parte. In ceea ce ma priveste, am avut relatii excelente cu presedintii Bancii Centrale Europene, care s-au succedat de-a lungul mandatului meu la BNR. Ne-am sfatuit in permanenta, ne-am coordonat politicile si peste toate ne-am respectat reciproc. BNR are un nume bun la Banca Centrala Europeana de la Frankfurt. Legal Point: O parte dintre romani stiu ca sunteti pasionat de vin, ca aveti de ani buni un business in domeniu, dar cei mai multi nu cunosc faptul ca afacerea cu vita-de-vie a familiei Isarescu cuprinde 40 de hectare de plantatie viticola, de pe care se produc anual 150.000 de sticle de vin alb, rosu si roze. Este satisfactia dumneavoastra in acest domeniu pe masura efortului, rabdarii si a investitiei? Mugur Isarescu: Sunt nascut, ca si sotia mea, in Dragasani, unul dintre centrele viticole si vinicole traditionale cele mai importante ale Romaniei, care, la randul ei, este una dintre cele mai mari producatoare de struguri si de vin ale Europei. Familia mea si cea a sotiei au traditie indelungata in acest domeniu. Nu am facut altceva decat sa reinnodam traditii, pe masura ce retrocedarea proprietatilor chiar ne-a obligat sa mergem in aceasta directie. Eu ma simt in largul meu acasa, in deal la vie; la fel, familia. Legal Point: Ce cadreaza mai mult si mai bine cu viitorul dumneavoastra de senior: o cariera de memorialist, una de keynote speaker, cea de bunic sau o prezenta activa in viata politico-economica a cetatii? Mugur Isarescu: Nu stiu daca am talente de memorialist. Deocamdata nici nu ma simt chemat sa imi revizitez trecutul si nici sa vorbesc despre viata mea la timpul trecut. Am fost si raman in continuare preocupat de constructie mai mult decat de rascolirea amintirilor. La aproape 70 de ani ma simt tanar bunic, desigur. Bunic tanar si fericit sa vada cum numele si visurile sale vor fi continuate de noi generatii. Functia de bunic este onoranta si solicitanta. Sper sa pot transmite nepotilor mei, asa cum am facut cu fiica si cu fiul meu, cate ceva din experienta acumulata de-a lungul unei vieti petrecute pe baricadele luptei pentru excelenta si performanta personala si nationala. Keynote speaker sunt deja de multa vreme. Probabil voi continua atat timp cat voi avea ceva de spus si cat altii vor avea de castigat din ceea ce le spun. Politica, in sensul comun, partizan, nu m-a atras niciodata. A existat o paranteza politica in viata mea, la cumpana dintre secole, careia i-am dedicat capacitatile mele, dar fata de care nu am nicio nostalgie. Chiar si atunci m-am plasat in afara partidelor politice. Am preferat sa fiu un tehnocrat si am rezistat tuturor cantecelor de sirena care ma indemnau sa o apuc pe drumul accidentat al politicii partizane. Nu sunt un bun candidat in campaniile electorale. Nu ma simt in stare sa le promit oamenilor lucruri care stiu ca le fac rau sau care sunt imposibil de realizat, numai pentru ca asta le face placere sa auda. Daca nu am facut-o in trecut, nu o voi mai face acum. In afara familiei, expertiza mea este averea cea mai importanta pe care o am si pe care voi fi gata sa o donez cetatii oricand mi se va cere.

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Aceasta este LISTA cu site-urile care imprastie fake-news-uri
BREAKING NEWS! Se vinde o parte din TELEKOM ROMANIA
ALERTA! Ungurii au obtinut de la americani ceea ce noi doar visam
REPORTER sub acoperire: S-a descoperit reteaua lui DINCA
UMILINȚA! DRAGNEA spala dubele pentru detinuti
Camasi business si camasi de ceremonie pentru a avea o tinuta frumoasa, rafinata, in stil italian
Pedofilul olandez s-a sinucis. LICU: Nu avem confirmarea
VICTOR PONTA pregateste LOVITURA DECISIVA pentru PSD
PSD a salvat-o pe ROVANA PLUMB. De ancheta!
BREAKING NEWS! Olandezul suspect s-a sinucis!
Incepe cea mai ampla operatiune de repatriere pe timp de pace din istorie
DEZVALUIRE! Posibilul CRIMINAL din Dambovita sta tot timpul langa copii
BREAKING NEWS! Olandezul care ar fi UCIS-O pe ADRIANA a vorbit!
"Dusmanul bancilor" din Parlament trece la PSD
ALERTA! S-a decis ce se va intampla cu olandezul care a fugit din Romania