Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

Invataturile omului doi din BNR pentru tinerii bancheri

publicat 2019-07-08 17:30:16 (Money.ro)

Invataturile omului doi din BNR pentru tinerii bancheri Intrarea firmelor de tehnologie de mare anvergura in sfera serviciilor financiare, utilizarea de catre acestea a tehnicilor analitice sofisticate, provocarile pe care acestea le adreseaza bancilor, compromisurile intre stabilitatea financiara, concurenta si protectia datelor precum si amenintarile care planeaza asupra sistemului financiar bancar au fost cateva dintre temele care le-a abordat Florin Georgescu, prim-vicepresedintele BNR, in discursul de deschidere al SUMMER BANKING ACADEMY (SBA), cel mai amplu si complex proiect de educatie specializata la nivelul industriei serviciilor financiare.   Mesajul pe care l-a transmis Georgescu celor cateva sute de aspiranti ai inaltei calificari bancare a vizat trei coordonate interdependente: Reiterarea rolului central al managementului riscului in asigurarea competitivitatii bancare Valorificarea puterii inovatiilor tehnologice pentru cresterea eficientei operationale si dezvoltarea intermedierii bancare Perspectivele reglementarii activitatii bancare in contextul noilor evolutii.   Referindu-se la primul aspect, Georgescu a spus ca de reusita activitatii de evaluare si control al riscurilor depinde masura in care bancile isi infaptuiesc rolul in economie. Indeplinirea functiei de intermediere presupune, in mod natural, administrarea unei game ample de riscuri, pornind de la cel de finantare si terminand cu cel reputational. "De altfel, modul in care se realizeaza acest obiectiv, pe diferitele sale paliere operationale, face diferenta in planul competitivitatii bancare. Mecanisme mai precise de evaluare a riscurilor permit o mai buna selectie a clientilor si reducerea costului riscului. In acest sens, formarea unei culturi solide in planul administrarii riscurilor creeaza premisele accentuarii dimensiunii calitative a intermedierii bancare, respectiv pentru imbunatatirea eficientei alocarii resurselor in economie. Un rol esential, din aceasta perspectiva, va fi asigurat de valorificarea puterii inovatiilor tehnologice, aspect asupra caruia ma voi referi in continuare",  a spus Georgescu.   Intrarea firmelor de tehnologie de mare anvergura ("big techs") in sfera serviciilor financiare aduce cu sine promisiunea unor sporuri consistente de eficienta operationala, precum si imbunatatirea incluziunii financiare, dupa cum arata ultimul raport al Bancii Reglementelor Internationale, a afirmat oficialul BNR. Costurile reduse de operare, fiabilitatea sistemului informational si gama larga de date colectate permit firmelor de tehnologie de mare anvergura sa-si configureze cu usurinta activitatile pentru furnizarea de servicii financiare de baza, mai ales acolo unde parti ridicate ale populatiei raman nebancarizate. In Romania, spre exemplu, rata de penetrare a internetului pe mobil depasea 100% la sfarsitul anului 2017, in timp ce numai jumatate din populatie detinea un cont bancar.   Totodata, a adaugat Georgescu, utilizand tehnici analitice sofisticate, firmele de tehnologie de mare anvergura sunt in masura sa evalueze inclusiv capacitatea de rambursare a creditelor, inlaturand chiar constrangeri importante in accesarea uzuala a unei finantari bancare, precum garantiile cerute pentru ameliorarea ratei de recuperare in caz de nerambursare. Datele Bancii Reglementelor Internationale indica inclusiv o posibila acuratete superioara a ierarhizarii debitorilor in functie de risc de catre modelele utilizate de astfel de noi furnizori de finantare, comparativ cu estimarile realizate de birourile de credit existente.   Conform lui Georgescu, digitalizarea activitatii reprezinta numai un prim pas. Lucrurile nu se opresc aici. Inclusiv autoritatile de supraveghere fac demersuri in sensul valorificarii noilor tehnologii pentru indeplinirea propriilor atributii. Astfel, noile metode tehnice reprezinta solutia predilecta a autoritatilor de supraveghere pentru colectarea raportarilor prudentiale si monitorizarea industriei bancare.   Trecand la al treilea aspect al interventiei, cel privind reglementarea activitatii bancare in contextul noilor evolutii, Georgescu a considerat oportuna o discutie privind tendintele in domeniul reglementarii sistemului bancar, cu atat mai mult cu cat, pe plan international, autoritatile de reglementare isi indreapta atentia catre tranzitia de la impactul reformelor post-criza financiara inspre noi prioritati si riscuri emergente.   Intrarea pe piata financiara a celor mai mari firme de tehnologie aduce cu sine provocari noi, compromisuri complexe, intre stabilitatea financiara, concurenta si protectia datelor.   Astfel, politica de reglementare si supraveghere trebuie sa ia in calcul transformarea digitala a industriei bancare si a serviciilor financiare, provocarile si riscurile generate de inovatia tehnologica, noii participanti din piata financiara si noile modele de business care trebuie sa raspunda acestor evolutii.   Sintetizand, Georgescu a precizat ca principalele tendinte si preocupari in domeniul reglementarii industriei bancare vizeaza revizuirea sferei de aplicabilitate a reglementarilor si adaptarea setului de reguli existente la noile provocari.   In ceea ce priveste prima directie, referitoare la revizuirea sferei de aplicabilitate a reglementarilor, principiul de la care se porneste este ca societatile care desfasoara aceleasi activitati sa fie subiect al unor reglementari unitare. Astfel, autoritatile de reglementare cauta solutii pentru asigurarea de conditii concurentiale echitabile intre marile firme de tehnologie si banci, luand in considerare baza larga de clienti a firmelor Big Tech, accesul la informatii si modelele de afaceri ample. In acest context, Banca Reglementelor Internationale a evidentiat necesitatea examinarii aprofundate a intrarii Big Tech in domeniul finantelor, o evolutie care ridica probleme legate de confidentialitatea datelor, concurenta, piete si sectorul bancar.   A doua tendinta majora, respectiv adaptarea setului de reguli la noile provocari, are la baza faptul ca digitalizarea furnizarii de servicii financiare impune o atentie deosebita privind utilizarea si proprietatea asupra datelor colectate. Totul, in contextul unui mediu geopolitic incert si al unor preocupari din ce in ce mai ridicate privind rezilienta cibernetica. In acest context, constatam conturarea a cinci directii principale ale adaptarii setului de reguli la noile provocari:   Bancile apeleaza mai mult decat in trecut, inclusiv pentru o mai buna gestiune a costurilor operationale, la externalizarea anumitor activitati suport catre terti. Astfel, bancile devin tot mai dependente de acesti furnizori de servicii pentru functionarea infrastructurilor lor critice. Aceste evolutii arata o posibila concentrare a riscului operational asociat externalizarii de activitati. Astfel, gestionarea riscurilor in relatiile cu tertii, respectiv existenta unui cadru prudential privind activitatile externalizate, reprezinta o preocupare prioritara a autoritatilor de reglementare. Acestea iau in calcul existenta acelorasi cerinte pentru furnizorii de servicii externalizate, ca si pentru furnizorii interni de servicii. Pentru asigurarea gestionarii si protectiei datelor, autoritatile de reglementare vor fi din ce in ce mai exigente si vor solicita raportari frecvente si detaliate, recurgand, inclusiv, la investigatii ad-hoc. Industria bancara se bazeaza pe date corecte, semnificative si in timp util, informatii care sunt la fel de importante pentru supraveghetori, clienti si piete. Deci, existenta unui cadru de management, agregare eficienta a datelor pentru generarea si integrarea unor informatii de calitate reprezinta un domeniu important pentru autoritatile de reglementare. De asemenea, problema privind aria de cuprindere a reglementarilor, mentionata anterior, revine si in aceasta situatie, intrucat institutiile financiare furnizeaza date partenerilor lor, ele asumandu-si riscurile privind asigurarea confidentialitatii si securitatii datelor, dar fara obligatii reciproce din partea entitatilor carora le externalizeaza aceste date. Modul in care autoritatile de reglementare vor gestiona relatia dintre confidentialitatea si externalizarea datelor reprezinta o provocare. Riscul de conduita si criminalitatea financiara sunt amenintari tot mai prezente si actuale. Implementarea unui cadru de limitare si cuantificare a conduitei necorespunzatoare este necesara pentru asigurarea unei bune guvernante si consolidarea eticii. Criminalitatea financiara este o amenintare permanenta, iar lupta impotriva ei este o prioritate nu numai pe plan european, ci si international. Standardele tehnice de reglementare a prevenirii si combaterii spalarii banilor si a finantarii terorismului vor reprezenta noi obligatii pentru institutiile financiare si banci, alaturi de regimurile de sanctiuni si cerintele de identificare a evaziunii fiscale. Finantarea sustenabila reprezinta o noua linie de activitate in banking, iar autoritatile de reglementare considera necesara introducerea de stimulente prudentiale pentru creditarea afacerilor prietenoase cu mediul inconjurator. De altfel, impactul asupra mediului si societatii in general trebuie sa devina un element cheie in strategia bancilor si in alocarea capitalului, iar autoritatile de reglementare pot lua in calcul si aceste criterii in procesul de supraveghere si in testele de stres. Bancile se impune sa gestioneze si sa anticipeze noile riscuri, ceea ce presupune implementarea unor noi structuri si procese. In acest context, intarirea cadrului de reglementare a guvernantei corporative si a controlului este o prioritate a autoritatilor de reglementare. Astfel, se va urmari realizarea unui cadru integrat al controlului riscurilor, cu asteptari mai mari de la functiile de management al riscurilor, conformitate si audit intern, ceea ce va permite analiza si evaluarea apetitului la risc si a riscului potential asociat sistemului de guvernanta corporativa. Totodata, referitor la membrii board-urilor nu va mai fi suficient sa cunoasca doar activitatea financiar-bancara, riscurile aferente si reglementarile in domeniu. Acestia vor trebui sa fie familiarizati cu tehnologia informatiei, securitatea cibernetica, modelarea matematica, masuri de combatere a criminalitatii financiare, codul de conduita etc. Scopul acestei multi si inter-disciplinaritati este de a aduce abilitati si competente diverse in structura de guvernanta corporativa si de supraveghere a riscurilor. De asemenea, la nivelul consiliilor de administratie sau de supraveghere, diversitatea de gen nu trebuie sa fie doar o cerinta de reglementare, ci si o necesitate operationala, pentru a asigura un cadru decizional echilibrat.        

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Lovitura pentru RAREȘ BOGDAN! “Mai degraba nu are sanse!”
De ce a durat PATRU ORE ca politistii sa isi dea seama ca apelurile date de adolescenta erau o FARSA!
DEZVALUIRE: Ce face Gheorghe Dinca in inchisoare!
EXPLOZIV: Pe cine a sunat Gheorghe Dinca din puscarie
“Lui Iohannis i-a stat ceasul. E CRUZIME ce-a facut!”
Dupa canicula, fenomene VIOLENTE lovesc Romania. Unde se racoreste si in ce zone va fi PRAPAD!
Ultima descoperire dupa scanarea curtii lui Gheorghe Dinca sustine cel mai INFIORATOR scenariu
Alexandru Cumpanasu: "Ne-au transmis condoleante, apoi s-au RAZGANDIT!"
Gigi Becali s-a suparat: Gata! Eu am terminat-o cu viata publica
"Familia lui Gheorghe Dinca a fost prinsa cu minciuna. Una din persoane clar A ASCUNS probe"
Cumpanasu: Am aflat un lucru TERIBIL. Cu ea trebuia sa plece Alexandra
Aproape un milion de romani RISCA SA NU mai beneficieze de pensii marite
LOVITURA pentru Firea. Ce spune Avocatul Poporului despre ridicarea masinilor parcate ilegal
Putin: Ordon Armatei sa RASPUNDA testului cu racheta efectuat de SUA!
ULTIMA ORA: Fata care a pus Politia pe jar a fost gasita intr-o parcare