Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

Leonardo Badea (BNR): Sporirea versatilitatii economiei locale in contextul reconstructiei post-pandemice

publicat 2020-05-13 16:16:58 (Money.ro)

Leonardo Badea (BNR): Sporirea versatilitatii economiei locale in contextul reconstructiei post-pandemice " Deja de cateva saptamani, in aproape intreg spatiul european se face simtita o schimbare pozitiva de abordare desi este evident pentru toata lumea ca exista in continuare riscuri pandemice importante. Preocuparea pentru evolutia imbolnavirilor si a consecintelor pandemiei ramane, dar a trecut in subsidiar, primul plan fiind foarte evident castigat de dezbaterea si pregatirile pentru reluarea activitatii si revenirea la o noua normalitate. Cred ca aceasta modificare este un urias castig, schimband focusul de la preocuparile inevitabil apasatoare emotional privind limitarea dezastrului catre o abordare implicit mai pozitiva, de reconstructie a economiei si societatii, ce da speranta depasirii momentului cel mai greu al acestei crize. Chiar daca avem in continuare in fata o lupta grea si probabil destul de indelungata, faptul ca reusim sa ne angajam in acest demers pozitiv de cladire a unui nou viitor este deja un succes important. Avem nevoie acum de maximul de contributie al tuturor la efortul de relansare, obiectiv pe care ar trebui sa-l urmarim nu doar din perspectiva obligatiilor si atributiilor formale de serviciu ale fiecaruia la locul sau de munca, ci si ca o angrenare personala in a gasi cele mai bune solutii la nivel personal, al familiei, comunitatii, organizatiilor din care facem parte, national si european, precum si printr-o implicare serioasa, onesta si constructiva pentru punerea acestora in aplicare. Cu o astfel de perspectiva, am incercat mai jos o trecere in revista a catorva repere pentru perioada imediat urmatoare, care ar putea fi de ajutor in demersul nostru colectiv de crestere a robustetii economiei locale. Daca analizam masurile adoptate de catre majoritatea tarilor in lupta impotriva pandemiei de COVID 19, acestea pot fi grupate pe trei mari categorii: 1. Masuri care transmit un impuls fiscal imediat¬†si care duc in mod rapid la deteriorarea soldului bugetar, fara a exista compensatii directe ulterioare. In aceasta categorie de masuri intra asigurarea resurselor medicale in timpul pandemiei, mentinerea angajatilor in somaj tehnic, subventionarea IMM urilor, realizarea de investitii publice - masuri avand impact pe cresterea cheltuielilor bugetare -, sau masuri cu impact pe diminuarea veniturilor bugetare curente cum ar fi anularea unor taxe si a contributiilor la asigurari sociale pentru o perioada de timp limitata. 2. Masuri care constau in amanarea de la plata¬†care duc la deteriorarea soldului bugetar in anul 2020 dar care il vor imbunatati in perioada ulterioara. Astfel ca multe guverne au decis sa amane de la plata anumite plati de impozite, contributii catre stat sau rambursarea de imprumuturi si plata de utilitati catre privati. Acestea imbunatatesc pozitia de lichiditate a persoanelor fizice sau juridice, dar nu le anuleaza obligatiile de plata. 3. Alte masuri¬†inclusiv garantiile de lichiditate sunt masuri care nu au sau au doar o mica influenta asupra soldului bugetar in 2020, creeaza obligatii contingente care s-ar putea transforma in cheltuieli intr-un moment ulterior. Aceste masuri includ garantii la export, linii de credit prin intermediul bancilor de stat sau a bancilor private in cadrul unor programe bine definite . Aceste masuri au mai diminuat din efectele asupra oamenilor ale acestui veritabil dezastru si au avut cu siguranta un impact favorabil asupra capacitatii de recuperare a economiilor dupa criza. Totusi pierderile sunt uriase iar mecanismele economice au fost afectate structural. De aceea este deocamdata o necunoscuta daca masurile de stimulare se vor propaga eficient in economie si vor determina o relansare rapida, sau daca modificarile induse de criza, inclusiv de natura comportamentala la nivelul consumatorilor si investitorilor, vor necesita mai mult decat stimuli financiari pentru revenirea la crestere economica. Asadar inca nu avem raspuns la doua intrebari foarte dificile si cu efect amplu asupra vitezei de recuperare dupa criza: 1. daca mai putem functiona asa cum o faceam inainte de criza (macar in linii generale, cu doar mici ajustari) sau avem nevoie urgent de reforme structurale (care prin definitie necesita un timp indelungat) si 2. cat de repede putem restabili increderea. Majoritatea¬† analistilor economici, considera ca recesiunea actuala ar putea avea doua tipare de evolutie: in forma de V si in forma de U.¬†O recesiune in forma de V este scurta, iar recuperarea este rapida, economia revenind in scurt timp la nivelul de productie, consum, investitii, exporturi, ocupare a fortei de munca anterioare crizei.¬†O recesiune in forma de U are o perioada mai lunga inainte de recuperare.¬†Cu cat curba de jos a recesiunii in forma de¬† U¬† este mai intinsa, cu atat este mai mare prejudiciul economic. Recesiunea din 2007-2009 a fost o recesiune in forma de U. Deoarece recesiunea COVID-19 a fost partial indusa de blocajul instituit pentru distantare sociala si limitarea circulatiei virusului, tendinta este sa presupunem revenirea ca va fi scurta adica in forma de V. Exista insa si contraargumente impotriva acestei idei.¬†Din pacate nu putem sti deocamdata in cate valuri succesive s-ar putea manifesta pandemia, ceea ce ar avea o influenta majora asupra tiparului evolutiei viitoare a economiei. Atata timp cat exista o raspandire semnificativa a COVID-19 in comunitate, oamenii vor ezita sa revina la programul de dinainte de pandemie.¬†Reticenta de a se expune la riscul care inca planeaza este rationala.¬†Altfel spus, economia¬†nu isi va recapata pozitia¬†pana cand¬†nu va fi¬†rezolvata criza de sanatate.¬†Rezolvarea crizei de sanatate inseamna recastigarea increderii. Iar increderea are la baza aparitia unui vaccin sau a intelegerii conditiilor in care putem sa convietuim cu virusul. Chiar daca am fi tentati sa presupunem ca noi am fi mai curajosi ca popor si ca, intr-o proportie mai mare decat alte natiuni europene, am fi mai dispusi sa ignoram sau sa subestimam implicatiile bolii, asta tot nu ne-ar ajuta foarte mult la nivel economic pentru ca exporturile noastre depind de evolutiile externe iar contributia lor nu poate fi neglijata. Dupa fiecare criza economica majora tendinta societatii a fost sa isi doreasca sa se intoarca la situatia anterioara. Dar poate ca de data aceasta (sau mai bine spus si de data aceasta) ar trebui sa ne gandim nu sa ne reintoarcem¬†ci sa evoluam catre o societate mai robusta din punct de vedere economic. Proiectarea si construirea unui mediu mai sigur pentru angajati, particularizat in functie de specificul activitatii (la birou, la catedra, pe santier, in hala de productie, la linia de asamblare, la ghiseele de vanzari, in spatiile de servicii etc.) sunt componente importante pentru¬†recastigarea increderii in intreaga economie si societate.¬† Trebuie sa cream protocoale clare si transparente care sa le permita oamenilor sa se intoarca increzatori intr-un loc de munca sigur. Aceasta inseamna implementarea mai multor masuri si rutine de igiena necesare.¬† In acelasi timp, avem nevoie de noi abordari: testare la scara larga, atat pentru infectie, cat si pentru imunitate; noi modele de stratificare a riscurilor; noi practici de urmarire rapida¬† si noi linii directoare pentru cand, unde si cum sa deschizi comunitatile si economia - si cand si cum sa se reactioneze daca reapar infectiile. Desi este adevarat ca este treaba companiilor private sa gaseasca solutiile si sa suporte costurile de implementare, suportul financiar al statului, ajutorul stiintific si tehnic al institutelor de cercetare si contributia constructiva si realista/practica a autoritatilor implicate in siguranta si sanatate in munca sunt vitale. Nu va fi deloc usoara gasirea unui echilibru rezonabil intre nevoia de a proteja sanatatea angajatilor (si a clientilor) si nevoia de a controla costurile (inclusiv din perspectiva transmiterii indirecte a acestora catre consumatori, prin inglobare in preturile finale). Tocmai din aceasta perspectiva rolul autoritatilor guvernamentale cu atributii in domeniu este vital, pentru a conlucra cu mediul privat si a gasi aceste solutii necesare pentru eficienta si robustetea noii economii. Asa cum exceptionalii medici romani epidemiologi si de boli infectioase (dar nu numai!) au fost in aceasta perioada in contact neintrerupt cu mediul profesional si de cercetare international, accesand aproape in timp real cele mai recente studii si rezultate in domeniu, aceeasi excelenta profesionala si colaborare internationala impecabila sunt imperios necesare in perioada urmatoare pentru autoritatile administrative competente in domeniul muncii. Poate ca nu vom reusi sa inventam noi pe plan local cele mai eficiente solutii dar putem sa facem efortul de a cunoaste toate abordarile practicate in celelalte state , de a le intelege in profunzime si a le implementa local pe cele mai adecvate, obligatoriu in colaborare cu mediul privat. Romania are avantaje pe care le poate fructifica si care pot face diferenta pentru succesul pe termen lung al iesirii din criza. Noi romanii ne mandrim cu una dintre cele mai moderne infrastructuri de telecomunicatii, o armata de specialisti si companii de top in domeniul solutiilor informatice, un excelent acces la internet in majoritatea zonelor urbane si o atitudine generala foarte favorabila a populatiei in adoptarea noilor tehnologii. Ar fi o mare pierdere sa nu fructificam la maxim aceste avantaje sau sa neglijam sa ne mentinem la un nivel avansat prin continuarea stimularii asimilarii noilor evolutii tehnologice. De exemplu, studii internationale publicate in perioada recenta arata ca orasele mari din Romania sunt printre cele mai avantajoase pentru lucrul de acasa. Bazat pe acestea, am putea sa includem ca prioritate in strategia noastra nationala mentinerea si sporirea investitiilor straine legate de centre de suport, servicii si lucru la distanta ale marilor corporatii regionale, inclusiv sa stimulam domicilierea fiscala a acestora in Romania. Cred ca avem o sansa sa facem din Bucuresti, Iasi, Timisoara, Constanta, Cluj, Sibiu si alte orase din Romania adevarate hub-uri pentru activitati derulate de la distanta ale companiilor europene. Fiind si centre universitare valoroase, exista premise pentru companiile straine sa-si formeze aici exact competentele de care au nevoie. Sigur ca in orase din Asia ar putea plati salarii mai mici lucratorilor la distanta, dar competenta lucratorilor si infrastructura adecvata pot face diferenta. Afacerile si tehnologiile IT&C sunt strans legate. Fiecare companie este, intr-o anumita masura, o companie tehnologica. In derularea operatiunilor cotidiene, majoritatea organizatiilor se bazeaza pe tehnologii digitale. Prin urmare, pentru a ramane competitivi pe piata, companiile ar trebui sa fie ajutate si stimulate sa integreze tehnologiile emergente cu strategiile lor de afaceri si sa contureze tehnologii ce pot fi o sursa de inovare in afaceri. Cresterea actuala a inovatiilor pentru combaterea raspandirii coronavirusului poate fi comparata cu procesul de inovatie in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Atunci, tehnologia rachetelor a ajutat ulterior la descoperirea spatiului si a motoarelor cu jet sau cabinelor sub presiune care acum fac parte din tehnologia companiilor aeriene comerciale, iar calculatoarele digitale (create pentru decriptarea comunicatiilor militare) au fost scanteia revolutiei digitale din ultimii 30 de ani, etc. Astazi, criza COVID-19 a dus la o serie de inventii, cum ar fi masti cu acoperire antivirala, noi tipuri de ventilatoare si o serie de piese de schimb sau aparate medicale complexe tiparite 3D. Potentialul agricol este un alt avantaj important al Romaniei ce nu trebuie uitat in strategia de regenerare economica. Traditional, agricultura este semnificativ dependenta de evolutiile climatice iar contributia sa la PIB variaza in functie de acest factor. Cu suportul noilor tehnologii si al programelor de sprijinire a investitiilor, aceasta dependenta poate fi ameliorata. Mai mult, avand materia prima asigurata local, tot cu ajutorul unor programe de sprijinire a investitiilor, Romania intruneste toate conditiile pentru a deveni un centru regional de productie in industria alimentara, asigurand astfel siguranta alimentara a populatiei si ameliorand structura exporturilor agro-industriale (de la materii prime catre produse destinate consumului final) cu efect pozitiv asupra balantei comerciale si implicit asupra deficitului de cont curent. Una din conditiile naturale de care Romania beneficiaza si care faciliteaza aceasta dezvoltare (ca si a altor domenii) este pozitionarea strategica de-a lungul rutelor terestre de comert. Dezvoltarea ca centru regional de comert si logistica pentru Europa Centrala si de Est a fost mereu o tinta pe agenda guvernului. Iesirea din criza pandemica este o noua oportunitate sa facem demersuri concrete pentru atingerea acestui important obiectiv strategic. Dezvoltarea infrastructurii fizice ar aduce beneficii in aproape toate domeniile de activitate. Exista o serie de alte domenii ale economiei in care Romania detine avantaj comparativ in comertul exterior (ex. conform 2018 UNCTAD Data Center) care adesea sunt trecute cu vederea si care ar trebui sa fie toate vizate cu prioritate de programe guvernamentale de sprijin in cadrul efortului de reconstructie: productia de mobila, prefabricate pentru constructii, incaltaminte, materiale plastice, echipamente si cabluri electrice, rulmentilor, piese auto, articole de cauciuc, pielarie, tevi si profile metalice sau din PVC, uleiuri vegetale, hidrocarburi, fibre sintetice, tutun etc. La acestea trebuie adaugate domeniile strategice pentru siguranta si sanatatea populatiei. Pentru multe dintre domeniile de activitate mentionate pot fi accesate finantari din fonduri europene sau in cadrul unor programe derulate de catre institutii financiare internationale. Toate statele europene sunt in prezent angajate cu maxim de energie intr-o cursa contra-cronometru pentru atragerea la maxim a acestor resurse financiare deblocate ca raspuns la criza globala, iar Romania nu isi permite sa ramana in urma cat de putin. Colaborarea si comunicarea reala, competenta, intre sectorul public si cel privat, pe baza celor mai bune intentii si eforturi, este singura varianta in care ne putem apropia de acest deziderat. O preocupare importanta, despre care pe buna dreptate se discuta multa in ultimele luni, este cea privind regandirea lanturilor de aprovizionare. Ni s-a demonstrat deja, prin evolutii situate la distanta foarte mare in timp, ca abordarile extreme in acest domeniu nu sunt cele mai potrivite. Astfel, criza recenta a aratat ca nu ne putem baza exclusiv pe globalizarea lanturilor de aprovizionare, in aceeasi masura in care nu putem produce la nivel local toate bunurile (inclusiv intermediare) si serviciile necesare unei economii complexe moderne (asa aratau inca de la inceputul anilor 1800 ilustrii exponenti ai scolii clasice de economie - atunci au fost introdusi termenii de avantaj absolut si avantaj comparativ -, ale caror idei au fost preluate si revizuite ulterior de economisti neoclasici). Solutia realista este probabil cea a localizarii unei parti din nevoia de aprovizionare pentru productia sau comercializarea de bunuri esentiale. Dar cum agentii economici care vor apela la aprovizionare pe plan local probabil vor avea, in multe situatii, costuri mai ridicate prin comparatie cu cele aferente aprovizionarii din import, acestia trebuie sustinuti (inclusiv financiar) de catre guvern, pentru a-si pastra viabilitatea si pentru a mentine un mediu concurential. Calibrarea acestor mecanisme de sprijin este delicata si probabil discutabila, de aceea este nevoie de solutii inteligente dar si de un maxim de transparenta si accesibilitate pentru toti jucatorii de pe piata. Revenind la masurile pentru redeschiderea activitatilor economice, trebuie sa fim constienti ca o abordare cu risc zero nu va functiona. Nu exista perspective credibile ca virusul sa dispara curand iar mentinerea unui nivel ridicat al restrictiilor de circulatie si activitate ne vor duce catre colapsul economiei. De aceea solutia nu poate fi decat una de compromis intre avantaje si riscuri. In acelasi timp, trebuie sa recunoastem cu onestitate ca, asa cum am vazut, doar functionarea libera a pietei nu regleaza totul. Este incontestabil ca piata libera si societatea democratica functionala sunt elemente decisive ce contribuie o calitate buna a vietii, deci trebuie protejate cu toate eforturile. Piata va reveni intotdeauna la (un nou) echilibru dupa scurte perioade de criza, dar acesta nu este neaparat cel optim avand in vedere constrangeri sociale si de dezvoltare durabila pe termen lung. Miopia pe termen scurt a pietelor cred ca a fost demonstrata incontestabil de-a lungul timpului, de aici si nevoia de politici guvernamentale intelepte si pe cat posibil minim invazive, care sa consolideze functionarea pietelor. Din acest unghi de vedere, dupa cum a scris economistul James Meadway, raspunsul corect la ruptura structurala generata de Covid-19 s-ar putea sa nu fie o economie de razboi - cu o amploare masiva a productiei. Mai degraba, e posibil sa avem nevoie de o economie "anti-razboi" adaptata pentru a permite episoade de reducere semnificativa a productiei fara afectarea lanturilor de desfacere si a consumului. Una din caile prin care am putea deveni mai rezistenti la pandemii in viitor, ar putea fi un sistem capabil sa reduca productia intr-un mod care sa nu insemne pierderea mijloacelor de trai si nici penurie de bunuri vitale de consum. O varianta la indemana ar fi un sistem inteligent de management al stocurilor si aprovizionarii. Sintetizand principiile si dezideratele discutate mai sus, ne putem gandi la cateva masuri ce ar putea fi considerate in procesul de relansare a economiei locale: 1. Stimularea productiei locale¬† de bunuri si servicii locale¬† de prima necesitate (de exemplu, produsele alimentare pentru a asigura un grad mai mare de independenta alimentara, produse esentiale pentru ingrijirea sanatatii, servicii de tehnologie de telecomunicatii). Unele firme au inceput sa isi regandeasca modelele de afaceri, deficientele de aprovizionare din strainatate ducand la o crestere a achizitiilor de inputuri de la intreprinderile locale sau regionale. 2. Multe companii si-au reorganizat afacerile pentru a folosi telecomunicatiile si comertul electronic.¬†Firmele pot fi stimulate sa se¬†orienteze¬†catre alte mijloace de a face afaceri, de exemplu, prin imbunatatirea prezentei lor web, publicitate prin intermediul social media, imbunatatirea functiilor de servicii pentru clienti prin telefon si online si implicarea in e-commerce 3. Trebuie dezvoltat un proiect de finantate a microfermelor care sa permita o solutie alternativa de procurare a produselor alimentare independenta fata de lanturile mari de productie distribuite regional, prin asigurarea unei productii agricole locale consistenta si diversificata. 4. Companiile ar trebui sa fie sprijinite in furnizarea de standarde mai ridicate de siguranta la locul de munca si o mai buna protectie pentru lucratori dar toate acestea inseamna costuri suplimentare si tocmai de aceea este nevoie de un program suport. Acest program poate insemna si aparitia unor noi linii de fabricatie locale care sa ofere echipamente de protectie. 5. Mai mult, guvernul poate sprijini sectorul privat prin cresterea capacitatii de achizitie a sistemelor de asistenta medical imediata la nivelul firmelor (spre exemplu achizitia de scannere de temperatura sau testelor rapide). 6. Trebuie finantata capacitatea firmelor de a efectua cercetari pentru a dezvolta¬† solutii de afaceri alternative pentru intarirea versatilitatii sectorului productiv. Aceste cercetari se pot realiza in parteneriat cu centrele universitare. 7. Se pot acorda scheme de finantare pentru a sprijini dezvoltarea de clustere industriale virtuale care sa grupeze mai multe entitati industrial ce devin astfel legate intr-un prin obiective comune si prin dezvoltarea de solutii¬† de afaceri inovative . 8. Firmele vor trebui sa investeasca in noi procese de afaceri si in inovatie tehnologica.¬†Guvernul poate sprijini aceste eforturi monitorizand conditiile economice si de dezvoltare a pietelor¬† si dezvoltand indicatori, prin institutii guvernamentale sau in parteneriat,¬† care sa permita firmelor sa identifice rapid nevoile emergente ale pietei si schimbarile in comportamentul consumatorilor 9. Guvernul ar putea, de asemenea dezvolta scheme de finantare publica pentru a facilita investitiile¬† care duc la crearea de noi retele de furnizori in domeniile strategice. Dincolo de analiza si interpretarea cauzelor, evolutiilor si impactului economic generat de criza pandemica, raman provocarile de identificarea a solutiilor de iesire din criza. Conteaza foarte mult cum vom incerca sa facem acest lucru deoarece pentru a depasi criza de azi trebuie sa intelegem ce ne ofera ziua de maine adica o societate complexa, interconectata, globala si uneori fragila".    

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Roman, revoltat in vama KULATA: "E absurditate totala. Timp si bani pierduti aiurea"
INS: Volumul cifrei de afaceri din comertul cu autovehicule si motociclete a scazut in primele cinci luni ca serie bruta cu 19,4%, fata de aceeasi perioada din 2019
Dosarul 10 august! DIICOT, o decizie care irita
INS: Volumul lucrarilor de constructii a crescut, ca serie bruta, cu 22,3%, in primele cinci luni, fata de aceeasi perioada din 2019
Microsoft repara o vulnerabilitate veche de peste 17 ani
ANDREEA ESCA, prima postare dupa ce s-a aflat ca s-a infectat
Donald Trump a semnat un ordin prin care pune capat tratamentului economic preferential in cazul Hong Kong
Medicul MINUNE dezvaluie o REALITATE care ne infioara! Unii pacienti sunt iresponsabili
"»ėi Acum, TADAAAAM !" DENISE RIFAI se intoarce in televiziune! A batut palma
FIREA, cheltuieli URGENTE pentru PAROHII: camere video, altare de vara, remodelare de bucatarii, amenajari de scari si gradini
APLAUZE in fata Ambasadei Rusiei! Conspirationistii nu se mai feresc
NELU TATARU, anunt EXTREM de IMPORTANT pentru toti cei infectati
Spotify Technology si-a extins serviciul de streaming muzical in Rusia si alte 12 tari
Cele mai recente eforturi de sustenabilitate ale Burger King: Reducerea flatulentei vacilor, responsabila de emisiile de metan
O instanta germana interzice Tesla sa promoveze sistemul autopilot al automobilelor sale