Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

Mostenirea guvernelor PSD: esecuri pe banda rulanta

publicat 2019-10-10 10:00:14 (Money.ro)

Mostenirea guvernelor PSD: esecuri pe banda rulanta Cand s-a instalat primul "guvern Dragnea", inflatia era la minus. Acum este in jur de 4%, cel mai mare nivel din UE. Deficitele gemene, de cont curent si comercial, s-au adancit permanent, cresterea economica s-a infaptuit pe datorie si pe inflatie, nicidecum pe acumulare de capital. Avalansa de cresteri de pensii si salarii la bugetari, prin asa zisa strategie wage-led growth, a generat un salt puternic al consumului care a lasat in urma oferta interna. Negasind in tara tot ce au nevoie, romanii au cumparat tot mai mult din strainatate, dand de lucru celor de afara, ceea ce a dus la deteriorarea deficitelor, inflatiei si cresterea dobanzilor, precum si la stricarea criteriilor de aderare la euro. Daca la inceputul lui 2017, cand PSD a revenit la putere, Romania indeplinea toate cele cinci criterii nominale de aderare, acum se mai afla in grafic doar cu unul singur.   Propaganda PSD a punctat adesea pe cresterea de salarii si pensii si pe cresterea economica. In privinta ultimului aspect, la finele lui 2016, Romania consemna o crestere de 4,8%. A urmat un salt de 7% in 2017 dar si o temperare a cresterii in 2018, cand s-a consemnat un plus de 4,1%. In 2019, se asteapta o crestere de 5,5%, dar in semestrul I 2019, PIB a crescut, comparativ cu semestrul I 2018, cu 4,6% pe seria bruta si cu 4,7% pe seria ajustata sezonier, ceea ce inseamna ca economia privata inca merge dar nu la nivelul cheltuielilor PSD. Iar acestea trebuie acoperite de undeva.   Autostrazi crapate   Cresterea s-a construit pe datorie si pe inflatie, nicidecum pe investitii. Daca ne referim la acestea din urma, ilustrativ este avansul retelei de autostrazi din Romania. La finele lui 2016, tara noastra avea in total 732 de kilometri, iar acum a ajuns la 828 kilometri. Din acesti 828 kilometri ar trebui scazuti 15, lasati mostenire de guvernul Ciolos, care n-a apucat sa ii mai inaugureze. In total avem 91 de kilometri noi adunati in guvernele PSD. La finele anului se estimeaza sa se ajunga la 850 kilometri, in cazul in care se va deschide tronsonul 3 de pe Lugoj-Deva, tinut inchis pentru ca s-au descoperit crapaturi in carosabil, desi soseaua este gata in proportie de 99%. De altfel, Ministerul Transporturilor si Compania de Autostrazi au reziliat contractul cu constructorul spaniol Comsa.   Inflatia a explodat   La finele lui 2016, Romania consemna o inflatie negativa, -0,54%. Rata anuala a inflatiei IPC a urcat in luna iulie la 4,1 la suta, de la 3,8 la suta in luna iunie, iar in luna august a scazut la 3,9 la suta, in linie cu prognoza, mentinandu-se deasupra intervalului de variatie al tintei, confom datelor BNR. Practic, venitul disponibil al romanilor a fost erodat permanent de cresterea preturilor dar si de dobanzile bancare, calculate dupa indicele ROBOR, si el in crestere permanenta. Indicele ROBOR a avut un salt spectaculos in vremea lui Dragnea din cauza politicilor economice luate de guvernul PSD-ALDE. Cele mai recente evaluari releva perspectiva mentinerii ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei pana la finele anului curent, pe o traiectorie usor inferioara celei evidentiate in cea mai recenta prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din august 2019. Economistul Bogdan Glavan a explicat recent intregul mecanism: "Cel mai important actor din economie este statul. El este cel mai mare debitor. Creditului guvernamental reprezinta circa 100 miliarde de lei, adica aproape o treime din soldul total al creditului din Romania. Statul se intinde mereu mai mult decat ii este plapuma, asta nu-i o noutate, dar de un timp incoace problema s-a agravat, cheltuielile publice se maresc iar veniturile nu tin pasul, deficitul bugetar creste. Atunci cand statul se indatoreaza apare fenomenul de evictiune a investitiilor private (crowding out); practic statul le ia de gura antreprenorilor capitalul pe care acestia doreau sa-l imprumute pentru a face investitii. Cum? Indirect, prin piata. Cerand noi si noi imprumuturi statul forteaza bancile sa mareasca rata dobanzii, punand astfel stavila creditarii sectorului privat." Recent, Guvernul Dancila a decis schimbarea ROBOR-ului cu un indice de referinta pentru creditele noi in lei.   Leu slab   Nici moneda nationala nu s-a simtit bine in epoca PSD. La finele lui 2016, un euro era cotat de 4,541 lei, iar acum la 4,7502 lei. Avem astfel un leu slab. Cel mai slab din istorie pentru ca pe parcursul guvernarilor PSD, s-au consemnat nivelurile minime istorice ale monedei nationale in raport cu euro.   Datorie lasata mostenire urmasilor   Cand ne referim la datorie, PSD a plecat de la nivel de 285,8 miliarde de lei la inceputul lui 2017. La sfarsitul lui 2019 se estimeaza sa se ajunga la 362,6 miliarde de lei. Asta inseamna o crestere de 26,8%. Iar acest salt atrage dupa sine costuri mai mari, care se vor rasfrange asupra generatiilor viitoare. Spre exemplu, cheltuielile cu dobanzile au crescut cu 26% in 2017 si 2018. In traducere libera: copiii si nepotii nostri vor plati lacomia generatiei de azi. De ce lacomie? Mai intai, Guvernele PSD au pompat bani cu nemiluita in electoratul captiv, identificat in randul bugetarilor si pensionarilor. Asta s-a vazut in evolutia cheltuielilor in executia bugetara. S-a plecat de la un 31,9% din PIB si s-a ajuns la 34,1% din PIB. Numai ca ritmul acesta de crestere al cheltuielilor, cu salarii, pensii, ajutoare, subventii, dar mai putin cu investitiile, ramase tot timpul la niveluri minime istorice, l-a depasit in permanent pe cel al veniturilor. Guvernele PSD nu au reusit sa adauge doar 1,6% la acest capitol, de la 29,5% din PIB, la 31,1%. Asta inseamna ca s-a tot mai mult decat s-a incasat. Și din aceasta cauza, deficitul bugetar a fost tot timpul tinut la limita maxima de 3% din PIB, admisa de Tratatului UE.   In perioada ianuarie - iulie 2019, datoria externa totala a crescut cu 8,194 miliarde de euro. In structura: datoria externa pe termen lung a insumat 73,331 miliarde de euro la 31 iulie 2019 (68,1 la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 7,9 la suta fata de 31 decembrie 2018; datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 31 iulie 2019 nivelul de 34,280 miliarde de euro (31,9 la suta din totalul datoriei externe), in crestere cu 9 la suta fata de 31 decembrie 2018.   Romania raporteaza cel mai mare cost de finantare pe termen lung din toate tarile din Uniunea Europeana pentru ca mare parte din banii atrasi se duc in consum alimentat cu preponderenta din importuri. Mai exact, pentru ca tara noastra nu poate plati luna de luna salariile, ajutoarele, pensiile, subventiile trebuie sa se imprumute atat de pe pietele interne cat si de pe cele internationale. Necesarul de imprumut pentru acest an este de 70 de miliarde de euro. Banii ajunsi in buzunarele beneficiarilor, care s-au bucurat in guvernarea PSD de mariri succesive merg in mare parte in consum, mai ales in importuri, iar asta se vede in adancirea luna de luna a deficitului comercial. Astfel, banii intrati in tara, sub forma de imprumut, se scurg inapoi peste granita. In plus, Romania trebuie sa plateasca dobanzi vreme de 30 de ani.   Educatia, eternul esec   Comisia Europeana a publicat recent, Monitorul educatiei si formarii pe 2019, care analizeaza modul in care evolueaza educatia si formarea in UE si in statele sale membre. Monitorul pe 2019 indica progrese suplimentare in directia atingerii unor tinte importante ale UE in materie de educatie si formare, subliniind, in acelasi timp, necesitatea de a se acorda un sprijin mai puternic pentru cadrele didactice si de a se spori atractivitatea profesiei de dascal. In ceea ce priveste o parte din indicatorii cheie, parasirea timpurii a scolii (18-24 ani) indica un procentaj de 16,4% pentru tinerii romani, comparativ cu o medie UE de 10,6%, iar ponderea absolventilor de studii superioare (30-34 ani) este 24,6% pentru Romania, media la nivel european fiind 40,7%. Pe 9 septembrie, ceva mai bine de 2,8 milioane de elevi si copii de gradinita au inceput cursurile anului scolar 2019-2020 insa nu toti acestia sunt fericiti. Unii merg in scoli cu toalete in curte, altii gasesc unitatea de invatamant in plin santier, cu praf si alte incoveniente.  In judetul Botosani, unde 157 de scoli au toaleta in curte. Teleormanul are 43 astfelde scoli, dintre care trei din orasul Videle, au toalete exterioare. In Dolj sunt 88 de cladiri fara autorizatie sanitara pentru ca au toaletele in curte, iar unele dintre ele nu au nici apa curenta. In Galati, 25 de unitati din judet au toaleta in curte. Localitatea Smardan se afla la doar noua kilometri distanta de orasul Galati. Elevii scolii gimnaziale incep cursurile intr-o cladire veche, cu sobe de teracota si cu toaleta modernizata, dar situata in exterior. Circa 100 de unitati de invatamant din mediul rural din judetul Maramures au toalete exterioare. In judetul Gorj, 34 de cladiri au toalete in curte, conform Digi FM. Criza demografica   Insa, problema cea mare este numarul din ce in ce mai mic de elevi care ajung in septembrie la scoala. Anul acesta, este pentru prima oara cand se coboara sub 3 milioane de copii. Asta este inca o dovada a crizei demografice prin care trece tara noastra. An de an, un oras de marimea Brasovului se muta in strainatate, lasand tara cu mari probleme: criza de forta de munca, criza a pensiilor, criza a invatamantului.     Deficite tot mai mari   O economie este sanatoasa daca reuseste sa tina deficitele in frau. In timpul guvernarilor PSD, acest lucru nu a fost posibil pentru deficitul de cont curent s-a dublat in primii doi ani de guvernare PSD-ALDE, de la 4,118 miliarde de euro la 9,416 miliarde de euro. Contul curent al balantei de plati a consemnat, in perioada ianuarie - iulie 2019, un deficit de 6,025 miliarde de euro, comparativ cu 4,859 miliarde de euro, in perioada similara a anului trecut, conform datelor BNR. Deficitul de cont curent s-a adancit, asadar, in primele sapte luni din an, potrivit calculelor noastre, cu 23,99% fata de acelasi interval din 2018. Contul curent este un indicator de masurare a comertului unei tari si, daca  arata ca valoarea bunurilor si serviciilor importate este mai mare decat valoarea bunurilor si serviciilor exportate, avem de a face cu deficit. Asta inseamna ca ies mai multi bani din tara decat intra si ca romanii platesc mai mult munca prestata de altii. Cresterea deficitului de cont curent vine pe fondul deteriorarii deficitului comercial ca urmare a cresterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperita de oferta interna. Exporturile nu mai fac fata importurilor. Deficitul comercial a consemnat a o adancire de la 9,9 miliarde de euro la 15,1 miliarde de euro in primii doi ani de guvernare PSD-ALDE. In primele opt luni, deficitul balantei comerciale (FOB/CIF) a urcat la 10,85 miliarde de euro, mai mare cu 1,867 miliarde de euro decat cel inregistrat in perioada similara a anului trecut, pe fondul unor exporturi de 4,5749 miliarde de euro si al unor importuri de 5,66 miliarde de euro, conform datelor Institutului National de Statistica (INS). In primele opt luni din acest an, exporturile au crescut cu1,7% iar importurile cu 4,8%, comparativ cu ianuarie-august 2018. Asta inseamna ca productia interna nu poate sa sustina cererea si drept urmare romanii cumpara tot mai mult din strainatate. In felul acesta, iese valuta foarte multa din tara pentru ca noi rasplatim munca altora. Atunci cand importurile depasesc exporturile, cererea de valuta a unei tari in ceea ce priveste comertul international este mai mica. Reducerea cererii pentru o moneda face ca aceasta sa fie mai putin valoroasa pe pietele internationale.   Industria, pe faras   Dinamica anuala a productiei industriale a scazut de la aproape 15% la minus 6,4% in doar doi ani de zile, conform analizei datelor prezentate de Institutul National de Statistica. Productia industriala, serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, a scazut cu 6,4%, din cauza declinului industriei extractive (-7,4%), productiei si furnizarii de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-4,7%) si industriei prelucratoare (-4,4%). In primele sapte luni ale acestui an, productia industriala a scazut, atat ca serie bruta, cu 0,9%, cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 1,4%, fata de perioada similara a anului trecut. Scaderea productiei industriale ca serie bruta a fost determinata de declinul inregistrat in cele trei sectoare industriale: industria extractiva (-1,5%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-1,1%) si industria prelucratoare (-0,8%). In luna iulie 2019, preturile productiei industriale pe total (piata interna si piata externa) au crescut cu 0,7% fata de luna iunie 2019, conform datelor prezentate de Institutul National de Statistica. In luna iulie 2019, comparativ cu luna iulie 2018, preturile productiei industriale pe total (piata interna si piata externa) au crescut cu 4,2%. Insa, problema cea mare este ca preturile productiei industriale pe piata interna au crescut cu 6.2% in timp ce pe pietele externe preturile productiei industriale cresc  cu doar 1%.     Statul patron, o iluzie   In anul 2018 s-a constatat o scadere a rezultatelor financiare inregistrate de intreprinderile publice centrale comparativ cu 2017, inclusiv in ceea ce priveste platile restante inregistrate de acestea din motivele mentionate mai sus, conform unui document guvernamental. Valoarea totala a participatiilor detinute direct/indirect de stat la cele 225 de intreprinderi publice centrale au fost in suma de 26,3 miliarde de lei. In cadrul intreprinderilor publice si-au desfasurat activitatea un numar de 183.152 persoane.Principalii indicatori economico-financiari realizati de intreprinderile publice centrale active sunt: - Venituri totale in suma de 44,9 miliarde de lei, din care subventii de la bugetul de stat in suma de 6,0 miliarde de lei; - Cheltuieli totale in suma de 41,35 miliarde de lei; - Rezultat brut in suma totala de 3,6 miliarde de lei obtinut astfel: profit brut in suma de 7,1 miliarde de lei inregistrat de un numar de 150 de intreprinderi publice centrale;  pierdere bruta in suma de 3,5 miliarde de lei inregistrata de un numar de 48 intreprinderi publice centrale. - Dividende/varsaminte din profitul aferent anului 2018 repartizate la bugetul de stat in suma de 3,9 miliarde de lei; - Datoriile totale in suma 23,8 miliarde de lei din care plati restante in suma de 4,4 miliarde de lei. In anul 2018 fata de anul 2017 s-a constatat o scadere a veniturilor totale cu suma de 2,9 miliarde de lei si o crestere a cheltuielilor totale cu suma de 1,0 miliarde de lei, ceea ce a determinat si o scadere a rezultatului brut cu suma de 4,4 miliarde de lei.   Ordonanta lacomiei Ordonanta 114, zisa si a lacomiei, a dus la cresterea alarmanta a importurilor de gaze naturale si la un salt al preturilor gazelor autohtone tranzactionate pe Bursa de Marfuri. Conform ANRE, Romania a importat in luna iunie 2019 o cantitate de gaze de 1.479.598 MWh, de 364 de ori mai mult fata de aceeasi luna a anului trecut. Pretul mediu al gazelor de import in luna iunie 2019 a fost de 82,08 lei pe MWh, cu 19% mai mic decat cel al gazelor romanesti tranzactionate pe bursa (101 lei pe MWh). Ordonanta lacomiei a stabilit pentru urmatorii ani un pret fix de 68 de lei pe MWh pentru gazul extras din Romania de catre Romgaz si OMV Petrom. Actul normativ a fost amendat apoi de catre OUG 19/2019 in sensul ca pretul de 68 lei a fost mentinut doar pentru consumatorii casnici si pentru producatorii de energie termica, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizata la producerea de energie termica in centralele de cogenerare si in centralele termice destinata consumului populatiei, din productia curenta si/sau din depozitele de inmagazinare. Astfel, pretul gazului la bursa a crescut iar consumatorii industriali a fost nevoiti sa isi creasca costurile. De altfel, toata tevatura aceasta cu OUG 114 si cu OUG 19 se reflecta negativ in indicatorii economici in sensul ca orice crestere de import duce la adancirea deficitelor comerciale si de cont curent. Iar asta inseamna presiune mai mare pe inflatie.   Constitutia si regulile europene, facute praf   Guvernul PSD a continuat sa incalce Constitutia Romaniei dar si Tratatul UE. De exemplu, deficitul structural prevazut de Guvern pentru acest an este de de 2,8% din PIB, cu 0,1% peste anul trecut, conform Programului de Convergenta 2019-2022, document aprobat de Cabinetul Dancila in sedinta de miercuri, 8 mai. Asta inseamna ca se continua cu incalcarea Constitutiei Romaniei si a Tratatului UE, care prevede un deficit structural de maxim 1%. La preluarea mandatului de catre Guvernul PSD, deficitul structural era de 2,9%. Dar ce este acest deficit structural? Deficitul bugetar consolidat are doua componente: una ciclica, care depinde de influenta ciclului economic (expansiune sau recesiune) si una structurala. Aceasta din urma este cea care furnizeaza o imagine clara a situatiei fiscale din economie nedistorsionata de influenta ciclului economic. Practic, cand se fac calcule privind deficitul bugetar (cheltuieli peste venituri) raportat la PIB, se urmareste cat ar insemna aceasta pondere daca economia ar creste cu o rata normala. Rezultatul este acel deficit structural. Daca economia creste, deficitul structural este mai mare decat cel bugetar. In cazul in care apar dificultati economice, acest deficit devine mai mic decat cel structural. Conform documentului amintit, Romania va avea un deficit bugetar ESA (calculat dupa metodologie europeana) de 2,8% din PIB, in scadere de la 3%, cat a fost in 2018, si un deficit structural de 2,8% din PIB, cu 0,1% peste anul trecut. Cresterea economica asteptata este de 5,5%.   Euro, un vis aproape pierdut   Romania a indeplinit pana in 2017 cele cinci criterii de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro insa in ultimii ani s-a indepartat major. In prezent, tara noastra sta bine doar la datoria publica raportata la PIB, in jur de 35%, fata de maximul de 60% acceptat. Acest nivel este unul dintre cele mai scazute din UE insa ritmul sau de crestere este o mare problema pentru ca statul se imprumuta tot mai mult.   In schimb, deficitul bugetar este tinut in pix la 3%, limita de sus admisa. Adica s-a apelat la tot felul de scamatorii financiare. Una dintre ele este de a muta pentru acest an rambursare de TVA pentru companii, pentru a nu se contabiliza in dreptul cheltuielilor din 2018. In plus, s-au taiat cheltuieli la rectificarea bugetara din a doua jumatate a anului de la Sanatate, Cultura, Tineret si Sport, Energie, Turism, Mediu etc. Un mare semn de intrebare legat de executia bugetara pe anul trecut il reprezinta capitolul "Alte sume primite de la UE pentru programele operationale finantate in cadrul obiectivului convergenta". In 2018, a aparut suma de 3,87 miliarde de lei in conditiile in care in anii trecuti erau sume negative. De exemplu, in 2017 a fost un minus de 136,7 milioane de lei in 2017 iar in 2015 un minus de 139,3 milioane de lei. Cele 3,87 miliarde de lei din 2018 au fost trecute la venituri in speranta ca Bruxelles-ul va deconta mare parte din ceea ce guvernul crede ca va deconta, dar nu a facut-o pana acum. Daca Comisia Europeana ar fi decontat, suma aparea la alt capitol, precum cel "Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari aferente cadrului financiar 2014-2020".   La capitolul inflatie nu ne incadram, Acum este in jur de 4% iar aceasta ar trebui sa fie mai mica sau egala cu 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanti trei membri ai UE. Ceea ce este exclus. In ceea ce priveste dobanzile pe termen lung, acestea nu pot trece decat cu doua puncte procentuale peste media celor mai performanti trei membri UE.  De asemenea,  iar cursul leu-euro este foarte volatil, el neavand voie sa varieze decat intr-un interval de 15%.   Aderarea la zona euro inseamna eliminarea riscului valutar, reducerea costurilor de tranzactie in comertul international concomitent cu o scadere a ratelor dobanzilor de pe piata si o prezumata crestere a credibilitatii si a stabilitatii politicilor macroeconomice ale unui guvern. Dar asa cum arata istoria zona euro, o credibilitate sporita nu este garantata, intrucat institutiile europene nu se pot substitui celor nationale in numeroase privinte, se arata in Raportul de fundamentare a Planului national de adoptare a monedei euro, elaborat de Comisia de trecere la euro. Pe termen lung, aceste beneficii se traduc in intensificarea comertului, in special schimburile intracomunitare, cresterea investitiilor straine, reducerea costului cu datoria publica, datorita accesului mai facil la finantare dat si de credibilitatea unei monede forte si consolidarea pozitiei competitive a exporturilor, ridicand astfel cresterea potentiala, nivelul consumului si a bunastarii. Pe langa aceste beneficii mai exista si o alta serie de beneficii care nu pot fi cuantificate in mod direct, cum ar fi faptul ca Banca Nationala a Romaniei va participa la procesul decizional al Bancii Centrale Europene, de asemenea ministrul de finante al Romaniei va participa la activitatea Eurogrupului.   Politica fiscala, plina de incertitudini   Pe plan intern, conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri reprezinta o sursa de incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei inflatiei, inclusiv in contextul calendarului electoral 2019-2020, iar accentuarea deficitului de cont curent devine tot mai preocupanta, sustin reprezentantii BNR.    

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
IOHANNIS, la dezbatere: Fara mine, statul de drept din Romania s-ar fi rupt
DANCILA apara OUG 13
Viorica Dancila: Vad un om las si arogant
BREAKING! GIGI BECALI, pus sub acuzare de procurorii DNA
ALERTA! DANCILA ii ia fata lui IOHANNIS! Organizeaza o DEZBATERE cu toata lumea
LIBERALII promit o DEZBATERE cum n-a mai fost. Va fi o premiera!
BREAKING NEWS! ORBAN a anuntat cresterea salariului minim
ALERTA! L-au retinut pe falsificatorul de CV de la TRANSELECTRICA
Surpriza de la DEZBATERE! IOHANNIS va fi aparat de bodyguarzii Bot si Ceausescu
Cine va mai aduce pensiile? POȘTA ar putea fi inlocuita
Simbolul MARII NEGRE a devenit istorie! GLORIA va fi data la fier vechi
Acesta este jurnalistul care va da buzna peste IOHANNIS. "Am intrat si peste OBAMA"
FIRMA care a facut dezinsectia UCIGAȘA, nebagata in seama de cumnata unui celebru primar PSD
Scandalul din Valea Cernei se extinde! Ecologistii, contrati de producatorii de mobila
BECALI, spectacol la DNA: "Suntem in post, credeti ca dracii stau?"