Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

ORBAN modifica din nou "ordonanta lacomiei"

publicat 2020-01-06 17:46:52 (Money.ro)

ORBAN modifica din nou Indemnizatiile functiilor de demnitate publica alese si numite vor fi plafonate in 2020 la nivelul anului 2019, se arata in Ordonanta privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative. De asemenea, vor fi mentinute indemnizatiile de hrana de care beneficiaza personalul din sectorul bugetar  precum si indemnizatia de merit la nivelul de 6.240 lei.   Conform notei de fundamentare, se propune ca in cadrul institutiilor si autoritatilor publice ocuparea prin detasare a posturilor vacante sau temporar vacante din institutiile si autoritatile publice sa se realizeze numai cu personal din institutiile publice. Astfel, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului act normativ nu se mai pot efectua detasari la institutiile autoritatilor publice centrale si locale de la operatori economici cu capital majoritar sau integral de stat, precum si de la persoane juridice de drept privat. In vederea implementarii corecte a Programului de guvernare si pentru obtinerea rezultatelor asumate in acesta, pentru evitarea dublei competente in ceea ce priveste implementarea proiectelor de sprijinire a industriei cinematografice, pentru valorificarea la nivel superior a experientei Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri (MEEMA) in domeniul derularii schemelor de ajutor de stat este necesar ca schema de ajutor de stat mentionata  sa fie trasferata la MEEMA. De asemenea, in vederea evitarii crearii de presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare pe anul 2020, se propune aplicarea masurii de la art. 210 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completarile ulterioare incepand cu anul 2021.   Modificarea art III alin.(2)  din Legea nr.136/2019 pentru abrogarea alin. (1), (2) si (4) ale art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Avand in vedere faptul ca, -  termenul foarte scurt (cca 5 luni) stabilit de legiuitor pentru dotarea efectiva cu aparate de marcat a automatelor comerciale, nu permite parcurgerea tuturor etapelor de implementare obligatorii si consumatoare de timp, -  experienta acumulata in cazul implementarii aparatelor de marcat cu jurnal electronic pentru comertul cu amanuntul si serviciile clasice ne-a demonstrat practic ca, intregul proces este dificil si complex, si implicit de durata. Astfel, este necesara parcurgerea mai multor etape, respectiv construirea prototipurilor si testarea acestora la Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Informatica, autorizarea distribuitorilor la Ministerul Finantelor Publice si instalarea aparatelor de marcat in automate comerciale, in interdepedenta temporala una fata de cealalta. In cazul aparatelor de marcat cu jurnal electronic, toate aceste procese de implementare au fost incepute la  1 februarie 2018, fiind inca in derulare la aceasta data. In aceste conditii stabilirea unui termen de dotare mai scurt, de cca 4 luni, ar constitui o abordare nerealista si nefundamentata, se impune modificarea cu 12 luni, a termenului prevazut de lege pentru dotarea cu aparate de marcat a operatorilor economici care efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce functioneaza pe baza de plati cu cardul, precum si de acceptatoare de bancnote sau monede, dupa caz.    Propunerea de eliminare a taxei pe activele financiare, asa cum este instituita prin Ordonanta de urgenta nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene (forma consolidata, care include modificarile aduse prin OUG nr. 19/2019), este justificata de o serie de factori, se arata in nota de fundamentare. Astfel, atingerea obiectivelor urmarite prin instituirea taxei pe activele financiare, inclusiv a tintelor stabilite conform mecanismului de ajustare a acesteia, nu poate fi realizata prin actiuni intreprinse exclusiv de institutiile de credit care fac obiectul taxei, tinand cont de urmatoarele: i) cresterea gradului de intermediere financiara, ca rezultat al impulsionarii creditarii prin scaderea costului aferent (scaderea marjelor practicate) - in pofida unei dinamici pozitive a creditului, evolutiile recente sunt corelate cu o continuare a procesului de dezintermediere financiara, ca urmare a dinamicii superioare a PIB nominal in raport cu dinamica creditarii sectorului neguvernamental. ii) incurajarea economisirii in urma cresterii ratelor de dobanda practicate de institutiile de credit in cazul depozitelor atrase din sectorul real (scaderea marjelor practicate) - evolutiile recente indica o crestere nesemnificativa a ratelor de dobanda bonificate de sistemul bancar, iar analiza evolutiei pe termen lung a economisirii nu arata o relatie strict bazata pe pret, aspect explicat de rigiditatea deponentilor in a investi in active financiare cu risc mai ridicat. Desi prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative au fost ajustate caracteristicile taxei bancare initial introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018  privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, pe parcursul perioadei de implementare aceasta prezinta, in continuare, o serie de aspecte pentru care se impune eliminarea taxei pe activele financiare: 1.Introducerea unei taxe pe activele financiare reprezinta un cost suplimentar care conduce la cresterea sarcinii fiscale in sectorul bancar cu impact negativ asupra intermedierii financiare. Taxa bancara afecteaza profitabilitarea institutiilor de credit bancare si implicit capacitatea acestora de a spori creditarea in economie, in conditiile in care rezultatul reportat constituie o importanta sursa de capital pentru sustinerea activitatii de creditare. 2. Prin penalizarea bancilor cu o dinamica a creditarii sectorului real situata sub un prag-tinta este afectata eficienta politicii macroprudentiale. In legislatia europeana, transpusa in legislatia nationala, se prevede faptul ca, in cazul in care creditarea creste nesustenabil, atunci autoritatea competenta (de ex. BNR) trebuie sa intervina cu masuri cum ar fi implementarea unui amortizor anticiclic de capital. Acest prag de sustenabilitate difera de la o perioada la alta: in caz de incetinire economica sau recesiune, chiar si un ritm minor de crestere a creditarii poate fi nesustenabil. Cresterea sustenabila a creditarii apare, in special, atunci cand numarul firmelor ce pot dezvolta relatii cu institutiile de credit se majoreaza, disciplina la plata se imbunatateste, iar incertitudinile se diminueaza. 3. Forma actuala a masurilor continute in ordonanta are un caracter pro-ciclic. In cazul unei recesiuni sau crize financiare, este foarte probabil ca activitatea de creditare sa fie modesta sau chiar in teritoriu negativ, iar marjele de dobanda sa fie in crestere datorita incertitudinilor. Exact in asemenea perioade, implementarea taxei penalizeaza cel mai mult bancile. Ca urmare, probabilitatea ca unele banci sa nu faca fata evolutiilor nefavorabile creste, iar, in eventualitatea in care sunt implicate banci de importanta sistemica, se poate ajunge la utilizarea de bani publici. In plus, pro-ciclicitatea se poate accentua avand in vedere referinta utilizata pentru diminuarea partiala a cuantumului taxei, referinta legata de evolutia soldului creditelor. 4.Rezervele de capital constituite in ultimii ani de sectorul bancar, prin aplicarea politicilor macro-prudentiale, se pot deteriora in ipoteza unor evolutii nefavorabile mai severe, inclusiv ca urmare a efectelor mentinerii taxei pe activele financiare. Prin comparatie europeana, Romania ocupa o pozitie mediana din perspectiva nivelului maxim al amortizorului aplicabil institutiilor de credit. Similar, nivelul indicatorilor de solvabilitate se afla in jurul mediei europene. 5. Spre deosebire de alte entitati din cadrul sectorului financiar, institutiile de credit efectueaza, in mod traditional, o transformare de maturitate (prin atragerea de finantare pe termen scurt si acordarea de credite pe termen lung). Diferenta de remunerare intre ratele de dobanda observate la depozitele atrase si creditele acordate sectorului real reprezinta si o compensare pentru lichiditatea din sistemul bancar blocata pe termen lung. 6. Caracterul uniform al tintelor se poate dovedi inadecvat in baza faptului ca nu se face o diferentiere a institutiilor de credit in functie de modelul de afaceri al acestora, fiind afectate, cu precadere, institutiile de credit orientate catre acordarea de credite de tip retail (altele decat cele care acorda credite ipotecare). 7. Taxa pe activele financiare poate crea stimulente pentru institutiile bancare cu capital strain de a-si reloca geografic activele si sa evite sarcina fiscala suplimentara. In acest context, institutiile bancare cu capital romanesc ar fi defavorizate in conditiile in care acestea nu pot apela la aceasta strategie. In consecinta, Guvernul propune abrogarea art. 86-89 alin. (1) din cap. IV. din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, cu modificarile si completarile ulterioare, si a art. IX si X din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative, incepand cu anul 2020. In contextul abrogãrii acestor prevederi este necesarã si reglementarea unor dispozitii tranzitorii referitoare la declararea, plata, restituirea/compensarea taxei pe active aferentã anului 2019, precum si pentru stabilirea cotei de piatã, astfel: -  declararea taxei pe active aferentã anului 2019 se efectueazã panã la data de 25 august 2020, inclusiv. Diferentele in plus fatã de taxa pe active aferentã semestrului I 2019 se plãtesc panã la data de 25 august 2020 inclusiv, iar diferentele in minus se restituie/se compenseazã potrivit dispoziþiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedurã fiscalã, cu modificãrile si completãrile ulterioare. - pentru stabilirea cotei de piatã in vederea determinãrii taxei pe active aferentã anului 2019, informatiile privind totalul activelor contabile nete agregate pentru sistemul bancar sunt publicate pe site-ul Bãncii Nationale a Romaniei, pana la data de 30 iunie 2020.    Nedatorarea taxei pe active pentru perioada din anul 2020, pe perioada de pana la intrarea in vigoare a abrogarii este sustinuta de urmatoarele: - taxa pe active este o taxa anuala, cu plati semestriale,  aspect care impune un mecanism complex  de calcul, bazat pe indicatori determinati semestrial, - indicatorii nu sunt relevanti pe o perioada scurta, in acest caz mai putin de o luna, si dificil de determinat, intrucat iau in calcul raportari contabile periodice.   In situatia in care, ulterior datei de 20 octombrie, se modifica nivelul accizelor prevazut in anexa nr. 1 de la Titlul VIII - Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul aplicabil incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator se actualizeaza cu cresterea preturilor de consum si se publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, cel tarziu pe data de 31 decembrie. De asemenea, modificarea legislativa vizeaza clarificarea posibilitatii de publicare pe site pana pe data de 31 decembrie a fiecarui an a nivelului actualizat al accizelor in cazul in care aceasta nu s-a realizat pana la data de 20 octombrie si in alte situatii decat cea mentionata anterior. Se propune ca, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, pana la incheierea protocoalelor de predare-primire prevazute la art. 13 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 68/20189 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale si pentru modificarea si completarea unor acte normative, deschiderea creditelor bugetare si platile in limita creditelor bugetare deschise se efectueaza din bugetele ordonatorilor principali de credite ai institutiilor publice ai institutiilor publice infiintate sau rezultate in urma reorganizarii. In considerarea abrogarii prevederilor referitoare la majorarea capitalului social, apreciem ca este necesara incetarea efectelor art.90 din OUG nr.114/2018.    Se propune reintroducea obligatiei de depunere a situatiilor financiare pe suport hartie, in scopul verificarii si asigurarii cresterii gradului de corectitudine al informatiilor prezentate in acestea, in vederea prezentarii situatiei patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli. Este abilitat Ministerul Finantelor Publice sa stabileasca data de la care rapoartele acceptate de sistem nu se mai transmit pe suport hartie catre Ministerul Finantelor Publice si unitatile subordonate. Pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind executia de casa a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina si, in urma verificarii si analizarii acestora, Ministerul Finantelor Publice elaboreaza: - proiectele de legi privind contul general anual de executie a bugetului de stat si, respectiv, contul general anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, care au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale si bugetele ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora, pe care le prezinta Guvernului; - bilantul anual al institutiilor publice, pe care are obligatia de a-l prezenta Guvernului odata cu proiectele de legi privind conturile generale anuale de executie ale bugetelor.      

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Prof.dr. Olga Simionescu: TERMINAȚI cu prostiile ca medicii care au salarii grase fug! Nimeni nu fuge!
Apelul RASCOLITOR al doctorului Musta catre medici: "Ramaneti «pe baricade»! N-avem o meserie oarecare. Ne-am ales-o la bine si la greu"
"SINCER? Dezastru!" Rafila spune cat de "pregatit" era sistemul medical pentru pandemie
Mircea Lucescu avertizeaza ca vom ajunge LA PSIHIATRIE! “Lumea nu e obisnuita sa stea in casa”
Coronavirusul l-a imbogatit cu 4 miliarde de dolari. Cine este omul care a profitat DIN PLIN!
BREAKING NEWS: 2.460 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID - 19
Romania, cu lectiile invatate din criza din 2008
Furt CA-N CODRU, in Armata. Povestea jafului de 34 de tone fara NICIUN vinovat oficial
In PLINA epidemie, Romania a inceput sa construiasca o AUTOSTRADA!
Traian Basescu s-a dezlantuit: "Trebuie sa refacem stocul de BARBAȚI in Romania!"
Cum sa faci paine fara drojdie. Cinci metode simple
Inca o ȘEFA de Sectie ATI a DEMISIONAT de teama coronavirusului – Avea salariu de peste 18.000 de lei pe luna
A iesit din izolare pentru a ridica un pachet de la un curier! Acum are DOSAR PENAL!
ONU, semnal de alarma: Exista RISCUL ca populatia lumii sa ramana FARA MANCARE
S-AU DECIS: Impozitam cu 95% pensiile NESIMȚITE si ducem banii in lupta anti-COVID