Cele mai recente stiri


Cele mai citite stiri


Ultimele cautari

STUDIU: Afacerile cu gunoaie, in special cu cele importate, reprezinta un business de aproape jumatate de miliard de euro. Zeci de mii de tone de deseuri importate transforma Romania intr-o adevarata groapa de gunoi a Occidentului

publicat 2021-09-01 18:16:10 (Money.ro)

"Afacerile cu gunoaie, in special cu cele importate, au ajuns sa reprezinte un business foarte profitabil, estimat la aproape jumatate de miliard de euro. De la materiale plastice, cauciucuri, metale, substante chimice, resturi de la santiere de constructie la haine, incaltaminte si alte produse second-hand, sunt zeci de mii de tone de deseuri importate anual si care, pe fondul lacunelor legislative, transforma Romania intr-o adevarata groapa de gunoi a Occidentului", arata o analiza Frames. "Comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor" si "Comertul cu amanuntul al bunurilor de ocazie" sunt cele mai folosite CAEN-uri sub care peste 3.000 de firme din Romania fac afaceri cu gunoaie. Un business care a generat un interes tot mai mare in ultimii 10 ani, dovada ca numarul firmelor a crescut de la 1.333 in 2010 la 3.395 in 2020. Potrivit datelor de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor, consultate de Frames, afacerile acestora au depasit 425 milioane de euro in 2020 (2,09 miliarde lei), in crestere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) fata de 2016 (1,23 miliarde lei). Si profitabilitatea acestora a evoluat spectaculos, de la 47,3 milioane de lei in 2010 la 182,1 milioane lei in 2020. Frames estimeaza ca afacerile din acest sector vor atinge, in 2021, nivelul de 510 milioane de euro, evolutie influentata de reluarea activitatii economice dupa pandemia COVID, de cresterea inflatiei si focusul tot mai puternic pus, in tarile de origine, pe activitatile nepoluante. "Vorbim de un business care a profitat de lacunele legislative si care a adus in Romania cantitati uriase de deseuri, sub forma de 'produse second-hand' si 'materie prima pentru reciclare'. Descoperirile recente facute de autoritati in Portul Constanta, in localitatile limitrofe Bucurestiului si celorlalte mari orase din tara vin sa confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponential in ultimii ani", arata analiza Frames. Varful cifrei de afaceri a fost atins in 2011, cand firmele specializate raportau venituri de 736 milioane euro. Potrivit expertilor, o dovada ca multe dintre ele se ocupa exclusiv cu importul deseurilor o reprezinta statistica ce arata ca 3.303 din cele 3.395 de firme inregistrate legal au pana in 10 angajati si numai 4 functioneaza cu mai mult de 100 de angajati. "Reciclarea, gestionarea deseurilor, reprezinta doar o fatada sub care multe dintre firme nu fac altceva decat sa importe gunoaie si sa le depoziteze in diferite locuri din tara. In Romania, industria reciclarii, cu mici exceptii, exista mai mult pe hartie sau in spoturile publicitare. Prea putine firme fac cu adevarat acest lucru, pentru acest proces necesita investitii importante, iar profitabilitatea nu este una foarte mare", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames. O dovada in plus a modului in care se face business in acest sector o reprezinta dimensiunea stocurilor, care a evoluat de la 234,7 milioane de lei in 2010 la 453,3 milioane lei in 2020. Altfel spus, multe dintre firme aduc deseuri si le stocheaza, fara sa le valorifice ulterior. Cele mai multe companii din acest sector activeaza in Bucuresti-Ilfov (382), Hunedora (225), Cluj (159), Dolj (151), Bihor (126), Gorj (119), Timis (117), Bistrita-Nasaud (116), Mures (113), Arges (108), Buzau (107), Constanta (87). Piata neagra a deseurilor Dincolo de datele oficiale, cele comunicate de companii la Ministerul Finantelor, compania de consultanta estimeaza ca business-ul din sectorul gunoaielor ar fi, in realitate, la un nivel cel putin dublu. "Evaziunea fiscala in acest sector este una foarte mare, fapt confirmat de autoritati. Subevaluarea transporturilor este o practica des intalnita. In plus, pe lantul de import al deseurilor apar o multime de firme fantoma menite sa faca pierduta urma acestora. Dovada ca, dintre cele 3.395 de firme inregistrate legal, marea majoritate (2.314) raporteaza afaceri de pana in 100.000 de lei. 721 au afaceri intre 100.000 - 500.000 de lei si numai 200 au afaceri de peste 1 milion de lei", arata analiza. Cele mai multe deseuri importate vin din UE, din tari precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, dar in ultima vreme au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudita si Hong Kong. De exemplu, Garda de Mediu, impreuna cu Garda de Coasta, Protectia Consumatorului Constanta si Biroul Vamal de Frontiera Constanta Sud Agigea, au descoperit, recent, in Portul Constanta, un transport ilegal de utilaje agricole uzate.  In container erau motoare, componente si dispozitive agricole care nu mai pot fi utilizate si nici nu au fost reciclate in tara de origine. Transportul a fost retrimis in Japonia, tara de unde provenea. "In marea lor majoritate este vorba de deseuri pentru care distrugerea sau reciclarea lor reprezinta un proces costisitor, de la resturi metalice, la uleiuri, alte produse chimice, componente de calculator si automobile. Pentru cei care le exporta si pentru intermediarii din Romania este un business profitabil, profitul pentru un singur container, cu 10 tone de deseuri, fiind de pana la 100.000 euro", afirma analistii.   Cele mai multe desuri intra in tara profitand de lacunele legislative din zona comertului cu produse second-hand. Altfel spus, in acte, dincolo de haine si incaltaminte, apar ca bunuri second-hand si calculatoarele distruse, resturile metalice etc, releva analiza. In plus, autoritatile nu dispun de suficiente scanere care sa monitorizeze marfa din containere, astfel ca este o misiune aproape imposibila sa descoperi si sa stopezi toate importurile. "Cel mai des este trecut in acte termenul de materie prima pentru reciclare. In realitate, peste 70-80% din marfa este imposibil de reciclat si ajunge in gropile ilegale ce au aparut in multe zone din tara. In esenta, se fac gropi uriase in care sunt ingropate materiale toxice, elemente metalice, carcase de calculatoare etc. Daca s-ar fi reciclat, ar fi costat peste 1.200 de euro pe tona. Asa, exportandu-le, costurile sunt mai mici, platesti numai 200-250 de euro pe tona si le aduci in Romania", arata analiza. O alta stratagema folosita de importatori este sa le treaca ca produse second-hand, cu potential de vanzare pe piata din Romania. Sub aceasta umbrela ajung in tara mii de tone de produse aproape imposibil de reciclat, de la materiale plastice la piese auto etc. "Este un fenomen generalizat, un fenomen care se bazeaza pe acea regula care permite introducerea in statele membre dintr-un alt stat membru - si este valabil pentru toate statele membre - a materiei prime pentru reciclare. Ceea ce se aduce in aceste containere declarativ este materie prima pentru reciclare. Declarativ, pentru ca de foarte multe ori in containere se gaseste si altceva decat ceea ce este declarat. Asta am vazut ultima data si la Constanta, cand am fost la fata locului", declara, recent, ministrul Mediului, Tanczos Barna. Garda de Mediu a descoperit, in acest an, aproximativ 140 de containere de gunoi fata de 31 in 2020. Altfel spus, in acest an au fost descoperite aproximativ 3.700 tone de deseuri care urmau sa ajunga in Romania. Faptul ca autoritatile au intetit controalele este un fapt salutar in conditiile in care, intre 2015-202 au fost descoperite, la frontiera, numai 150 de containere ilegale cu deseuri. Dincolo de importurile de haine si incaltaminte second-hand, piata romaneasca a fost invadata, in ultimii ani de masinile vechi aduse din tarile occidentale. Este tot o forma de a scapa de deseuri, insa cu un dublu pericol. Pe fondul cresterii taxelor, al focusului pe depoluarea oraselor, masinile vechi, cele mai multe de peste 15-20 de ani, sunt importate in Romania, iar multe dintre ale, cu miile, ajung in asa-zisele parcuri de dezmembrari, aparute la periferia multor localitati din tara. Potrivit analizei, dincolo de gestiunea deseurilor metalice si plastice, s-a dezvoltat o adevarata piata a pieselor din dezmembrari auto care, dincolo de evaziunea fiscala, genereaza un adevarat pericol in privinta sigurantei rutiere. "In conditiile in care multi proprietari de automobile nu isi permit sa cumpere piese de schimb noi, cele provenite din dezmembrari au devenit o alternativa. Problema este ca aceste piese nu sunt verificate, iar montajul acestora poate genera probleme in trafic. Autoritatile ar trebui sa intervina in aceasta piata, sa controleze mai atent modul in care se desfasoara acest business si sa legifereze mai stric functionarea acestora", afirma analistii. Analiza Frames privind piata deseurilor din Romania a fost efectuata pentru unul dintre clientii sai, in baza datelor publice comunicate de companii la RECOM si Ministerul Finantelor, pentru perioada 2010-2020.  Statistica face referire la activitatile cu codurile CAEN 4677 - "Comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor" si 4779 - "Comertul cu amanuntul al bunurilor de ocazie". Statistica a luat in calcul cifrele raportate de 3.395 de firme, dintre care 3.148 in functiune si 7 in insolventa.

citeste mai mult...
Alte stiri de la Money.ro:
Comisia Europeana aproba schema de ajutor romaneasca destinata companiilor aeriene care vor avea zboruri internationale regulate pe Aeroportul International Maramures
Masinile electrice vor avea numere de inmatriculare verzi pe baza carora se vor acorda facilitati, anunta ministrul Mediului
Presedintele Klaus Iohannis a solicitat discutarea la nivelul Consiliului European, cat mai curand posibil, a temei privind cresterea preturilor la energie
Consilierul guvernatorului BNR: Inflatia ar putea depasi prognoza de 5,6% pana la finalul anului. Nici prognoza de 3-4% pentru 2022 nu mai este certa
BNR: Investitiile straine directe au depasit 3 miliarde de euro in 2020
Adrian Vasilescu (BNR): Masurile vizand eliminarea exceptiilor de la plata contributiilor pentru anumite categorii de angajati trebuie luate cu "mare chibzuinta" / Care sunt argumentele
STUDIU: Companiile care au un ADN de sustenabilitate puternic genereaza cu 21% mai mult profit si au un impact pozitiv de durata asupra societatii si a mediului
Bucuresti, acum: O strada e plina de stalpi! Pe ea!
Guvernul Citu CALCA pedala inainte de motiune: cresterea salariului minim si compensarea facturilor vor fi VOTATE luni
Valcea poate ajunge in top 3 destinatii turistice romanesti
Melciu (PNL): Demaram marile lucrari de infrastructura in zona metropolitana Bucuresti - Ilfov! Proiectul Orbital Bucuresti – zece drumuri radiale insumand aproape 100 de km vor conecta autostrada A0 - Inel Bucuresti la Capitala si la aria metropolitana
Fondul de private equity Morphosis Capital Fund I achizitioneaza, impreuna cu investitorii, 51% din EMI, companie din domeniul sistemelor industriale de acces, valoarea tranzactiei ridicandu-se la 15 milioane de euro
Alina Gorghiu a pozat in trecut langa Iordache si Ponta. Azi, face ironii: "USR+AUR=PSD"
Un oleoduct nou si controversat al grupului Enbridge, “Line 3”, intre Canada si SUA, urmeaza sa fie dat in folosinta vineri; Greenpeace denunta in fianlizarea acestui oleoduct "un esec major" al administratiei Biden
Virgin Galactic poate relua zborurile spatiale cu avionul Unity